Urcam pe zidul de hârtie
Al unui templu mult prea mare,
Cu dorul vechi de transgresare
Și-o desuetă nostalgie...
În vârf m-așteaptă altă zare,
Alt adevăr, altă lumină...
Și-acum, privind aceeași tină,
Reneg prin ea al nostru soare.
* * *
Cu dorul vechi de transgresare,
Credința în noetic plină,
Și c-o-ngâmfare fără vină
Urcam în templul mult prea mare.
* * *
C-o desuetă nostalgie –
Între ființă și ruină –
Între revoltă și doctrină -
Urcam pe zidul de hârtie.
Adaugă un comentariu
Dorința permanentă de a ne depăși limitele.
În vârf m-așteaptă altă zare,
Alt adevăr, altă lumină...
Inteligentă poezie!
Urcam pe zidul de hârtie
Al unui templu... acordul se face cu „zidul”.
Poezia place! :)
Trăirea formalistă face ca libertatea să devină de prisos. Meditativ, trecerea prin viață, aprecierea valorilor și dreptul de a-ți respecta eul. Foarte bine construită poema, inteligent și liric.
treansgresare - transgresare
Cu deosebită apreciere,
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE