Sărut, femeie, mâna ta!
Sărut, femeie, mâna ta,
Sărut tot ce-i al tău,
Vei fi mereu dorinţa mea,
Vei fi chiar visul meu!
Eşti început, dar şi sfârşit
La tot ce e lumesc,
Din timp, din vremi, te-am îndrăgit,
Prin tine eu trăiesc!
Trăiesc în farmec, bucurie,
Când sunt doar lângă tine,
Apreciez a ta iubire
Şi grija pentru mine.
Eşti o baladă ce-i eternă,
De secole, milenii,
Ce scutură şi puse-n bernă
Cetăţi şi chiar imperii.
Ai mângâiat şi dezmierdat
Şi regi şi paji şi critici,
Şi-apoi în versuri te-au cântat,
Chiar lăudat în replici.
Ai fost şi eşti acea scânteie,
O luminiţă-n noapte,
Eşti tot un vis sau o idee
Acoperită-n şoapte.
Eşti un descântec, bunăoară,
Sau chiar o boală rea,
Care sosi pe drum de seară,
Gând bun, sau caznă grea!
Sărut, femeie, mâna ta,
Cu drag şi cu respect,
Eşti ca un drog, inima mea,
Te vrea ici, lângă piept!
Te preţuieşte, te doreşte,
Chiar de o pui pe jar,
Îţi scrie versuri şi jeleşte
Şi-ţi spune: vino iar!
29 Aprilie 2015
Moldovan v. dorin
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr Grădinariu pe Ianuarie 5, 2017 la 2:03am
-
Nuuu!
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Ianuarie 5, 2017 la 12:56am
-
Şi regi şi paji şi critici, > Şi regi, şi paji, şi critici,
Nu am găsit niciun vers viu, nou, sugestiv... :(da Coza
-
Comentariu publicat de Valeria Merca pe Ianuarie 4, 2017 la 12:17pm
-
Dacă v-aţi fi rezumat la câteva strofe, pe care să le fi cizelat, ar fi ieşit ceva. Aşa, văd că batem pasul pe loc.
Semn de lectură.
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Ianuarie 4, 2017 la 10:47am
-
De-a lungul vremurilor femeia a fost cântată și lăudată în versuri, romantice, plastice, vibrante, moderne, postmoderne.
În această poezie ea este cântată într-un mod pueril, adolescentin întârziat, dar și bătrânesc în același timp. Unele strofe nu au sens, pur și simplu. Cum ar fi, asta:
Eşti o baladă ce-i eternă,
De secole, milenii,
Ce scutură şi puse-n bernă
Cetăţi şi chiar imperii. - s-o analizăm: primele două versuri sunt ori în contradicție, ori pleonastice. Dacă este eternă, nu mai pomenim de secole sau milenii. Eternitatea nu se măsoară în nimic. Următoarele două versuri ne aduc în față o frază defectuoasă. Perfectul simplu se ocolește în poezie, fie ea și versificație, ca aici de față. Fără să mai spunem că este șchiopătată din motive de accente, rimă defectuoasă. Și așa se poate proceda cu fiecare dintre strofe. Apoi lungimea, de care nu ne protejezi. După ce că nu este bună, mai este și mare...
Am citit,
Sofy
Despre
colaborări
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE