Rondelul ploilor ce vin

[Ion Lazăr da Coza]

 

Măsoară-mi ploile ce vin

În pragul toamnelor uscate

C-o dumitriţă şi un spin

Din bruma vechilor palate.

 

Tot bântuit de carstic splin,

Înfăşurată-n vii păcate,

Măsoară-mi ploile ce vin

În pragul toamnelor uscate

 

Şi de-o să fie clipa chin

Iar zboruri fi-vor cenzurate

Să faci un pas, pe jumătate,

La umbra frunzei de pelin

 

Măsoară-mi ploile ce vin.

[Ion Lazăr da Coza]

Mihaela, toţi membrii, când s-au înscris pe Însemne, au primit cupa cu absint...

Eu încă mai sorb din ea...

[Ana C. Ronescu]

Romantism cenzurat inteligent de ușoară autoironie. Forma mi se pare perfectă, muzicalitatea versurilor ”fură” și convinge. Lecturat cu multă plăcere! 

[Ion Lazăr da Coza]

Mulțumesc pentru urări, Gabriela!

Nu toate poeziile au „bază reală”. :)

[Chris]

da, foarte frumos. rar, dar bun, cum se zice :))

[Sofia Sincă]

Muzical dulce-amărui, romantic și melancolic. Și, mai ales corect.

Cu deosebită plăcere,

Sofy

[Mihaela Suciu]

E tristă, rotundă și foarte frumoasă, frumoasă!

Până vin ploile, hai să bem un absint - licoarea artiștilor. Pare interesantă experiența. Oscar Wilde povesteşte: „La început nu se deosebeşte prea mult de o altă băutură, dar după un timp începi să vezi monştri şi alte lucuri fioroase. Dacă perseverezi, vei intra într-o lume în care vei vedea exact ce îţi doreşti, lucruri absolut minunate (…) Un pahar cu absint este cel mai poetic lucru din lume. Ce diferenţă este între el şi un apus de soare?”.

[Ioniţă Gabriela]

-să fie doar ploiţe calde de vară! ADMIRAŢIE!