Revarsă-te acum din cer...

[alecu mihu]

Alecu Mihu

Vultur pe cer credeam cã sânt,         Credeam cã vãd, tot ,pe pãmânt,         Dar eram orb orbecãind,         În beznã şi-n pãcat trãind.                  -Revarsã-te acum din cer,         Luminã a luminilor,         Sã dai vedere orbilor !                  Cel mai bogat,gândeam cã sânt,         Cãci huzuream,bând şi mâncând,         Dar sufletul mi-era flãmând,         De altã hranã el tânjind                  -Revarsã-te iarãşi din cer,         Luminã a luminilor,         Şi hranã dã flãmânzilor!                  Nemuritor gândeam cã sânt,         Credeam cã n-am sã mor nicicând,         Dar sânt ca mort;-un muribund-         Spre nefiinţa alergând.                  -Revarsã-te din nou din cer,         Luminã a luminilor,         Şi dã-le viaţã morţilor!

[Corina Militaru]

Versuri plăcute! :)

[Sofia Sincă]

Bună de încadrat în poezia populară. Îndemnuri simple, într-o meditație simplă.

Dar prea multele gerunzii deranjează. Nu-mi permit, ar fi indecent, să-ți dau o replică la atâtea gerunzii, din culegeri populare.

Am citit,

Sofy

[Vasilisia Lazăr]

O poezie plăcută. 

sânt / sunt

După semnele de punctuație se lasă blanc (spațiu liber)!

[Ion Lazăr da Coza]

Semn de cetire.

da Coza

[Mihaela Popa]

am rezonat cu

”Nemuritor gândeam cã sunt,
 Credeam cã n-am sã mor nicicând,
 Dar sunt ca mort; - un muribund -
 Spre nefiinţa alergând.”