Pasiune

[Mladin Cristian Lucian]

Pasiune

Roua trupului cântă în stropi de lumină

Bucuria de a fi pereche.

Dealuri de fericire renasc în sfârcuri roșiatice...

Degete curioase netezesc înfiorata piele

Călătorind spre puncte cardinale extreme...

Guri înfometate mușcă din fructele nopții.

Miros de mosc sălbatic inundă încăperea

Și întunericul geme de șoapte.

Umbre de fantastice animale dansează pe pereți.

Poverile tăcutelor clipe topesc nostima pudoare.

Lupi electrici cutreieră vertebrele,

Dar spinii răsăritului sfâșie sunetele alcovului.

Iminenta plecare grăbește finalul mesaj,

Rotunde momente croiesc amintiri.

Trezirea din vis aleargă prin noi...

 Mladin Cristian

[Vasilisia Lazăr Grădinariu]

Am citit de mai multe ori acest text și nu-mi dădeam seama ce scârțâia. Apoi am înțeles. Topica e aproape aceeași la fiecare propoziție, respectiv vers. Nu vă abateți nicicum de la asta. Și nu e bine. Altfel aveți câteva metafore interesante. 

[Ion Lazăr da Coza]

O disecție septică a actului erotic întâmplat în vis.

da Coza

[Mihaela Suciu]

Metafore frumoase, electrice... ca un curent continuu pentru cel care le-a scris.

[Sofia Sincă]

O pasiune fără pasiune. Doar ai explicat cu subiect și predicat fiecare fantezie. Un poem, o poezie trebuie să trezească emoție, fior liric. Aici nu există.

Dar poate va exista în viitoarele.

Sofi

[Valeria Merca]

Metaforele construite sunt reușite. Textul pare fragmentat: îi lipsește acea curgere firească. Privită ca un întreg, poezia este grăitoare prin mesajul transmis.