origini

[Marcel Vişa]

ne-am născut 
în pustietatea unor teritorii de oameni surde 
în albul imaculat al unei Siberii oarbe 
în goana săniilor trase de husky 
ne împachetam frigul înlăuntrul cărnii 
și împărțeam nimicul între noi 
ne înveleam oasele cu pământ 
când deodată am prins rădăcini 
unul într-altul 
făpturi miraculoase de gheață scăpate de sub blestemul tăcerii 
au început să mișune într-o primăvară a vieții amăgitoare 
au descoperit cântecul și focul din atingeri 
s-au lăsat pradă iubirii 
și de atunci nu e mult 
parcă ieri ne-am unit lutul 
strămoșii ni se preumblă prin sânge 
adn-ul spune povești uimitoare 
despre planeta de dincolo de m(o)arte

[Marcel Vişa]

multumesc mult! cu drag.

[Vasilisia Lazăr]

Mi-era dor de poezia ta, Marcel!

Admirație,

[Ion Lazăr da Coza]

Și io împărtășeam părerea oamenilor de știință cum că homo erectus ar fi apărut în savana africană, dar mata cred că te referi la homo... poeticus.

da Coza

[Chris]

Frumos, mai ales finalul :))

[Marcel Vişa]

ma bucura popasurile voastre, sunt incantat. Va multumesc! o seara minunata va doresc.

[gina zaharia]

adn-ul spune povești uimitoare 
despre planeta de dincolo de m(o)arte

ascult cu luare-aminte!

admirație!

[Mihaela Roxana Boboc]

Interesante și poetice origini! Mi-a plăcut!

[Sofia Sincă]

Contrar presupunerilor că viaţa a început prin Africa, tu vii cu o teorie poetică, prin care explici începuturile din sloiuri de gheaţă... De fapt este foarte ingenios să se nască căldură sufletească din gheaţă... este ceea ce dă fiorii poetici.

Însă în poezie ca şi în iubire, totul este posibil.

Apreciere, Sofy!

[Marcel Vişa]

va multumesc mult pentru popas si semne! o duminica minunata va doresc!