Octombr'e-şi întinde nori negri pe cer,
Din streaşini se varsă stropi reci pe umbrele,
Sorbim câte-o cană de vin cu piper,
Iar Guţă ne cântă aceleaşi manele.
Curând se schimbă ora şi va scădea lumina,
Cu frunze de aramă s-a îmbrăcat pământul,
Pe dealurile viei stăpână-i doar rugina
Şi-n curte nestatornic auzi cum bate vântul,
Avem pe zi ce trece picioarele-ngheţate,
Jăraticul în suflet îşi stinge vâlvătaia,
Ne spunem rugăciunea în pat pe jumătate
Şi-am cam uitat, de-o vreme, să facem vorba aia.
Adaugă un comentariu
Iacă s-a schimbat ora dar Octombrie rămâne la fel de spectaculos!
Aplauze!
Nulike!
da Coza
Like!
Sunteți fenomenal! :))))) O poezie care m-a binedispus, așa cum se întâmplă ori de câte ori vă citesc. Finalul e... :))))
Primul vers iese din ritm.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE