o singură amintire
mai păstrez
şi aceea ridicol de subţire
ca un fum de durere mocnită
tu stăteai pe umărul meu drept
şi credeai că mă poţi sfinţi
urcasem cu tine arzând
şapte milioane de trepte
turnul spre rai îmi părea infinit
eram aproape cenuşă
dar atât de mult voiam să te duc acasă
chiar dacă tu mă urai
din dragoste
cu fiecare treaptă urcată
o singură amintire păstrez
ca o fotografie pe piatră
cu dumnezeul de serviciu
sărutându-te pe aripi
şi spulberarea mea prin univers
apoi nimic
îngere
mai eşti pe aici?
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de paparuz adrian pe Februarie 5, 2015 la 11:28am
-
multumesc, prieteni dragi!
-
Comentariu publicat de Corina Militaru pe Februarie 5, 2015 la 10:36am
-
Frumos! Am citit cu plăcere! :)
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Februarie 5, 2015 la 1:51am
-
Nimic mai nobil decât să recunoști că ai iubit, dar că nu ai fost la nivelul așteptărilor.
Aș separa ultimele versuri.
Frumos.
da Coza
-
-
multumesc, Ana!
-
Comentariu publicat de Ana Cîmpeanu pe Februarie 4, 2015 la 8:56am
-
Interesant subiectul. Am citit cu plăcere
Despre
colaborări
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Așteptăm DONATORI și pentru perioada septembrie 2022 - septembrie 2023:
-
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE