Nu-i pace pe pământ

[Flora Mărgărit Stănescu]

Nu-i pace pe pământ

 

Prea multe păsări de metal și foc

Se bat cu aripi dure, plumbuite,

Le plâng copiii, de-amarnicul lor joc,

Pe câmpul țării mame, părăsite.

 

Nu-i pace pe pământ, iar cerul

S-a mâniat, prăvale iar potopul,

Ne ceartă că prea ne-am forțat norocul

Și am schimbat în iad, pământul sacru.

 

Nimic din ce-a fost înțelept și sfânt

Nu am păstrat de la ai noștri moși,

Ne-am lepădat chiar de al lor pământ,

Pe-alte meleaguri, vlăguiți și storși.

 

Cum din stăpâni ajuns-am slugi

Mânați de-acele iluzii trecătoare,

Uitat-am datini și-ale noastre rugi

Ne par acum ceva, fără valoare. 

 

Dar Doamne! Atâtea veacuri ne-ai păzit

De urgisirea hordelor păgâne,

Ne-am depărtat sau Tu ne-ai părăsit,

Că n-am știut păstra, ce se cuvine.

 

Am ignorat înțelepciunea din bătrâni

Și-i credem depășiți, chiar fără minte,

Cei ce se vor întoarce din străini,

Se vor ruga la ale lor morminte.

 

Că-nțelepciunea vine-odat cu anii,

Chiar dacă de puteri sunt părăsiți,

Din greutăți au învățat sărmanii,

Tot ce e din bătrâni, să folosiți.

 

De s-or ruga cu inimă curată

Îi vei ierta în marea Ta iubire,

Vei da credința ce le-a fost furată

Că umblă-n întuneric, în neștire.

 

Ne iartă Doamne și pe noi pe toți,

N-am reușit să-i ținem laolaltă,

Mai dă-le lor o șansă, doar Tu poți

Să-ți fie-alături, cum erau odată.

[Chris]

da, nu este pace pe pamant... :(

[Ada Nemescu]

*Este abstractă pacea fără bucuria libertății* - aforism Grigore Vieru

Dezbinarea dintre noi, mereu o temă dureroasă, spinoasă, necesară.

Spor și inspirație! 

aDa

[Stanescu Valentin]

Trist poem se-arată-n seară despre cei fără de ţară…

 

Ţară, ţară vrem afară!

Strigă mulţi din ai tăi fii.

I-ai crescut şi-acum plecară,

urma să nu le mai ştii…

 

Lacrima-ncepe să doară,

tu rămâi doar cu morminte,

limba ta are să moară

în arhaice cuvinte:

 

un astăzi îţi va fi todei,

un tâmorou va fi mâine

copiii tăi vor fi lachei

pentru un alt colt de pâine…

 

Eu nu mai niciun cuvânt,

căci nu ştiu unde s-a greşit…

Lasă-mă, Doamne, ‘ntr-un pământ

de unde ştiu că am venit…