Letopiset pe lut sumerian

[Dumitru Ichim]

Letopiseţul tău pe lut, cu ce-ar putea să-nceapă?
Tu,
trestie când luna şi-o adapă,
tu,
duhului pricină
de-a văzduhul,
pe care nici al tău nu-l pricepu,
tu, apelor lumină
curgând alintului ''să nu'',
tu,
stihira nopţii cu luceafărul în prag -
Ninlilul meu atât de drag,
tu,
mai spune-mi pe sub dor
cum veşnicia începu?
Tu,
Ararat
cu fluierele ninse;
trup alb prin albăstrimi
cu inu-n spumă descântat.

Ca pajura tăriei
rotundul undei,
aşa tăcerea ta am încercat s-o scriu,
de-aceea viu
ca leu cu aripile-ntinse
să-ţi zbor sărutul,
însetat, flămândul,
adâncul luciferic
descopciind, dar luminându-l
prin cele şapte porţi de întuneric.

Letopiseţul tău
nestins cu scrisu-n lut...

Tu,
mai spune-mi despre buze,
lumina lor cum începu,
la răsăritul lumii,
din sărut?

Tu,
noapte de pe umăr pân' la brâu,
văzduhului şi izvodire şi Regină,
împărăteasa spicului de grâu
ce arcuieşte cerul a departe,
mai cântă-mi despre moarte
cum norul tău 
mi-a cumpărat pământul
cu aluatul ce-a dospit lumina
şi îi cunoaşte focul şi frământul!

Tu,
îngemănare de lacrimă şi vis
la ridicatul pleoapei,
tu,
salcie!
Oare ca tine voi fi veşnic
de te-oi cânta cu oglindiri
din legănuşul apei?

Tu,
din care umbra se născu
luminii ca să fie căpătâi!
Sărută-mă, Ninlil,
cu focul tău de pe hotarul humii,
tu, luminânda cea dintâi
de la-nceputul lumii!

[Corina Militaru]

Cum spunea Dragoș, versurile au o muzicalitate aparte. Pe mine mă vrăjesc! :) Apropierea de izvor se simte!

[Dumitru Ichim]

Apa, doamna Sincă, cu cât e mai aproape de izvor cu atât este mai curată. La fel și eu, ca să vă răspund la întrebarea cum de pot trăi în lumea aceea atât de îndepărtată, mă simt at de bine rătăcind pe la începuturile lumii. O singură zi pe săptămână lipsesc din Sumer și mi se pare o viață...Cuvintele dvs. de apreciere le simt ca un imbold să scormonesc tot mai mult după tăblițele de lut pe care s-au scris poveștile de dragoste de la nașterea lunii. Mulțumesc și ne vedem mâine...cu ajutorul lui Dumnezeu!

[Sofia Sincă]

Adevărate ode reginei sumeriene. Explozii de cântări expresive, semnificative în limba poetului, spre uimirea noastră. Cum de puteți trăii în lumea ceia atât de îndepărtată?!... Dacă ați mai existat vreodată precis ați fost poet sumerian.

Expuneți trăiri atât de frumos și de convingător.

Sofy, cu admirație!

[Dumitru Ichim]

Îmi place o deosebită plăcere să mă întâlnesc cu prietenii mei de la ÎNSEMNE CULTURALE care m-au încurajat în această...sumeriadă! Deosebite mulțumiri, domnule da Coza!

[Dumitru Ichim]

Domnule Iordăchescu, sunt încântat de cuvintele dvs. Mulțumesc mult!

[Ion Lazăr da Coza]

Cântarea cântărilor redivivus... doar că mai sus.

da Coza

[Dumitru Ichim]

Mulțumesc, doamna Marinov, pentru vizită și lectură!

[Dumitru Ichim]

Mă bucur foarte mult, Adelaide, pentru vizită și apreciere! Mulțumesc!

[Valeria Merca]

''Tu,
îngemănare de lacrimă şi vis
la ridicatul pleoapei,
tu,
salcie!
Oare ca tine voi fi veşnic
de te-oi cânta cu oglindiri
din legănuşul apei?''

De vis...intrg poemul!
Pretuire!

 

 

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Sărută-mă, Ninlil,
cu focul tău de pe hotarul humii,
tu, luminânda cea dintâi
de la-nceputul lumii!

O muzicalitate aparte are textul dumneavoastră! O muzicalitate ce mângâie...

Excelent!