Iubirea mea de-o viată

[Vezi blog]

O șoaptă-a sângerat când buza mi-am rănit,
Privid cum plâng pereții în umbre de lumină,
Mi se părea că-i ziua topită-n asfințit
Iar mâna printre gesturi era doar o străină.

Am pus la tâmplă gând legat de-o amintire
Să nu se-ncurce-n riduri cu anii ce-au trecut,
Și te-am strigat să vii din lunga-ți rătăcire
Să-ți pot lăsa în suflet, al ochilor sărut.

Iubirea mea de-o viață, pierduta mea de ieri
Se-ntunecă prin iarbă iar norii se tot strâng,
Și nu mai recunosc cărări spre primăveri
Când fulgerele nopții în lacrimi mi se frâng.

Când tu-mi rămâi în vise minunile-mi par mici
Și te ador cu viața, cu roua de prin clipe,
Iar dacă poți pe brațe destinul să-mi ridici
Vei sti că frânte-i sunt, frumoasele-i aripe.

[Vasilisia Lazăr (da Coza)]

Iubirea mea de-o viață, pierduta mea de ieri 
Se-ntunecă prin iarbă iar norii se tot strâng, 
Și nu mai recunosc cărări spre primăveri 
Când fulgerele nopții în lacrimi mi se frâng. 

Când tu-mi rămâi în vise minunile-mi par mici 
Și te ador cu viața, cu roua de prin clipe, 
Iar dacă poți pe brațe destinul să-mi ridici 
Vei sti că frânte-i sunt, frumoasele-i aripe.

Sublim!

[Ion Lazăr da Coza]

Am pus la tâmplă gând legat de-o amintire > Am pus la tâmplă gându', legat de-o amintire, pentru ritm.

În rest... fără cuvinte.

da Coza

[Sofia Sincă]

Cu iubire, cu elegie şi rimă. Tot ce-şi poate dori o poezie.

Cu mulţumiri, poetule!

Sofy

[Bonnie Mihali]

Și nu mai recunosc cărări spre primăveri
Când fulgerele nopții în lacrimi mi se frâng.

romantic, delicat precum aripile destinului!