Iubire-n necuvânt

[MARIUS IULIAN ZINCA]

         

 

M-arunc în ocoluri mari de ape

Şi-not spre orizontul ţărmului de vis,

Acolo unde-i poarta ieşirii în lume

Din care-ncrustat de patimi, am învins.

 

M-aşez pe ţărmul cu pietre de mătase

Şi-ascult iubirea-mi plimbându-se desculţ,

Adorm la gândul trăirilor promise

În limbile de clopot mute în cuvânt.

 

Visez şi lacrimi se scurg pe pământ

De teamă că valul se-nalţă la cer

Înecându-mi speranţa purtată de vânt.

 

Aştept plângând, o torţă fără seamăn

Furtuna de valuri s-o topească-n veci,

Iubirea-mi să nu moară-n…necuvânt.

 

 

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Vasilisia, o seara minunata si incaodat' LA MULTI ANI! in avans pentru maine, Marius

[Vasilisia Lazăr]

E un amestec de clasic și vers alb, oricum, ceva ce trebuie șlefuit. :)

[MARIUS IULIAN ZINCA]

va multumesc si cum am spus la prima postare de gen pe care am avut-o(in aceasta carte), a fost un "concurs" intre mine si poetul Sorin Tache(scria numai in vers clasic, iar eu in liber), incercand sa-i arat ca pot scrie si eu ... in gen(toate care apar in gen clasic pe parcursul acestei carti, sunt scrise undeva in primavara 98'), o seara asa cum o doriti, Marius

[Chris]

Sunt de acord cu Sofy, tu stai cel mai bine la drum cu versul alb sau poate aşa m-am obişnuit eu :)) Ştiu, când vei reedita...:)))

[gina zaharia]

Surprinsă să văd un alt mod de a construi poezia, sunt convinsă că vei ţine cont de sfaturile anterioare:)

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc mult Da Coza, o lectie ce trebuie stiuta si invatata, o seara frumoasa, Marius

[Ion Lazăr da Coza]

moară-n…necuvânt

Punctele de suspensie sunt numai trei şi indică, în general, o întrerupere a şirului vorbirii. Nu unesc niciodată două cuvinte! Ele preced sau succed un cuvânt (…preced sau succed…). Nu plutesc între cuvinte. Cel puţin… aşa ne învaţă clasicii noştri!... De ele nu se ataşează alte semne grafice (…!), dar pot fi precedate de astfel de semne (!...), nu-s însoțite de virgule. False puncte de suspensie întâlnim în exprimări îngrijite, cum ar fi: „– Ce p…a mă-sii?!!” adică „– Ce pizda mă-sii?!!” Iertată fie licenţiozitatea! (Aceasta e o atenționare-tip pe care o primesc aproape toţi cei ce fac această greşeală!...)

Cum nu îndeplinește canoanele, acest text nu-i un sonet, iar ca poezie mai trebuie șlefuită.

da Coza

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Sofy, asta e, reeditarea... isi va spune cuvantul cand va fi, o zi asa cum ti-o doresti, Marius

[Sofia Sincă]

Mesaj bun, încercare de poezie cu rimă şi ritm. Însă ea suferă şi la una si la alta. Rima este precară iar ritmul nesigur pe unele versuri. Apoi ai în versul,

Şi-ascult iubirea-mi plimbându-se desculţ, - dezacord: iubirea feminin şi desculţ masculin.

Iubirea-mi să nu moară-n…necuvânt. - repetiţia iubirea-mi. Nu prea este admisibil într-o poezie atât de mică şi de simplă.

Cu prietenie, Sofy!