Homless

[Ionel Mony Constantin]

Homless
Dezbrăcaţi de suflet ca de un pantalon,
Expunând în public zone ruşinoase,
Răscolim prin viaţă ca într-un tomberon,
Plin de haine rupte şi cămăşi jegoase.

Adormiţi în şanţuri, fără amintiri
Câte-o piţipoancă mai păstrăm sub coastă,
Să ne dea speranţa falselor iubiri

Fabulând patetic o numim nevastă.

Adunând imagini triste pe retină 
Viitorul pare un imens tractir,

Mirosind o floare de la rădăcină
Hapyendul nostru e în cimitir.

Când singurătatea mult prea greu ne-apasă
Adevărul vieţii îl găsim în vin,
Dacă ni se pare mult prea ticăloasă
Hai, s-o facem dulce şi să bem puţin.

[Ion Lazăr da Coza]

O poezie decadentă, dar atât de... nobilă.

da Coza

[Ana Cîmpeanu]

Profunde și cu miez dulce-amărui versuri, am citit și le-am apreciat. Dincolo de surâsul ghiduș, se află un om care cunoaște suișurile și coborâșurile vieții.

[Valeria Merca]

Când singurătatea mult prea greu ne-apasă
Adevărul vieţii îl cătăm în vin,
Dacă ni se pare mult prea ticăloasă
Hai, s-o facem dulce şi să bem puţin. - de acord!:)

Am citit cu plăcere

[Sofia Sincă]

Cu ecou dureros pentru cei năpăstuiți de soartă, din diferite motive.

de-un, ca-un - fără cratimă dau mai bine la ritm.

În rest ritmul și rima merg bine.

Am citit cu plăcere,

Sofi