În cartea vremii de-nceput
Să fi putut, m-ai fi presat,
Încarcerată-ntr-un sărut,
O floare albă, fir uscat.
Tu ai mai fi cules bujori,
În lac, de Narcis oglindit,
Te-ai mai fi dus haihui prin nori.
În verzi licori ne-ai osândit.
Mi-ai fost şi soare, lună-ai fost
Şi te rugam să nu mă minţi,
Strângeai podoabe fără rost,
Puneam luceferi printre sfinţi.
De nu mai poţi fi azi iubit
Sunt toate-n cartea cea dintâi.
Vezi, floarea albă a vorbit
Şi ţi-a pus fapta căpătâi.
Adaugă un comentariu
Crinu, mulţumesc pentru semnul de lectură!
Nu am a te contrazice prea mult, Gerra, întrucât, perspectiva asupra victimei, de care spui, alături de cea de care spuneam, nu e pentru mine o revelaţie, deşi recunosc, a fost acum câţiva ani şi tare m-am mai minunat. Acum că şi reuşim să punem în practică ceea ce înţelegem, asta cred eu că e discutabil la noi toţi, eu una n-aş îndrăzni să arunc prima piatra, de aruncat o arunc totuşi (toţi o facem), şi cine trebuie ne tot iartă şi ne tot dă lecţii, prin semeni, uneori prin călăi, alteori prin victime, uneori prin apropiaţi, alteori prin necunoscuţi. Primul pas e să înţelegi, apoi mai sunt mulţi până la reuşită, dar dacă n-am avea arderile, zbaterile, am fi... nimic, în ineexistenţă, nimicul perfect, liniştea totală, om ajunge şi acolo, până atunci, ardem.
Știi iubita, de când mă tot buchisi la școala vieții, înțelesei că blestemul sau dorința altuia de mai bine sau lumină nu se plinesc decât dacă și funcție de meritul (sau străduința celuilalt) adrisantului! În consecință, poate să se întrunească un sobor de vrăjitoare să blesteme - dacă spiritul acela nu merită, nica se va lichi di el! Ca și de vreau să trimiț lumină cuiva, de pun pi el proiectoare de 5000 de wați și el își trage storuri de plumb, geaba tătul! Nu degeaba ni s-a dat liberul arbitru! Asta nu înseamnă că n-o să mai luminăm sau umbrim auric magma vieții după putințe și cunoaștere! Chestia cu „victima” eu o văd altfel; am zis că nu există victimă în univers fără să fi colaborat cu călăul! Cineva sau ceva poate avea la un moment dat putere discreționară asupra ta, te poate tortura, te poate chiar ucide! Dar dacă tu nu accepți să fi victimă, el va avea putere doar asupra cărnii, iar esența ta cea mai înaltă va trăi ca un învingător! A fost Iisus o victimă? A spus: „n-ai avea nici o putere asupra mea, de nu ți-ar fi fost dată”! Deci, adevăratele victime sunt de fapt călăii, istoria e plină de „victime” care ne fascinează prin puterea sacrificiului și credinței lor în datul lor! Merită ele plânse sau glorificate? În timp ce torționarii lor, saracan di sufletu lor! E o sete așa mare de sânge ptr. că omenirea nu mai crede în identitatea ei cosmică! Nici victima, că atunci ar știi că nimeni nu are puterea s-o distrugă decât dacă ea i-o dă ( infinitul nu poate fi înghițit de finit), iar dacă se dă legat fedeleș pe mâna călăului, înseamnă că scuipă pe dumnezeul din ea, și-atunci își merită soarta! Vezi prima poruncă! Călăul își certifică puterea și identitatea prin suferința victimei - dar toate astea sunt iluzorii, pentru că nu vin din tine ci din afară! Și-s fum care acoperă golul tău interior! Nu doresc răul nimănui, da mă gândesc că de li s-ar întoarce instant pe limbă mătrăguna celor ce-o samănă, s-ar înțelepții mintenaș!:))) Îmi place fraza lui Voltaire din finalu romanului „Candid sau Optimismul”: „Tot răul din lume îi spre bine”! Dacă omul îi catâr șî altfel nu învață! :))))
Există o zicere (nu-ș de-i cehă sau poloneză): „nu semăna vânt de nu vrei să culegi furtună”, mulți n-au zor ce seamănă în jurul lor, da când primesc peste ani roadele propriilor semănături, se vaită că-s amare, îs victime ale sorții, și vai și oh, ci nedreaptă le fu ursita! Io privesc șî mă minunez de orbirea lor! Nimeni nu este decât „victima” propriilor limitări și încăpățânări! Iar de semănăm lacrimi - sigur nu vom culege de pe buza pocalului stropi de ambrozie! De-aceea e bine să gândești ce energii trimiți în univers că pe acelea le vei avea în buză mai târziu!
Drag
..... de-ar crește roadele mai iute, mulți n-ar mai semăna vânt de frica furtunii, și-ar gândii și răsgândii consecințele actelor! Dar cum și coacerea are rostul ei - să le hie mătrăgună clipa după cum s-au opintit în merit!:)))
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE