cherish the love

[miodrag radanov]

mulțumesc că ai ținut această lumină

în viață

toți acești lungi ani 

mi-a spus iubirea desfăcându-și părul în bucle 

eu simțeam mirosul cireșelor coapte

pe jumătate

mă prefăceam amețit

asta ca o scuză pentru violența cu care voi umple de sare așternutul

proaspăt atins

de dorință

suntem aceeași formulă de calcul prin care viața și-a văzut visul 

împlinindu-se

pe tărâmul misterios al cometei ce a despărțit apele soarelui

în două

m-aș dărui primei curve sfinte dacă trupul ar putea să reziste

fără pâine și vin

seceta ar fi cea mai bună alegere

și totuși m-am întors 

și totuși țărâna al cărei gust îmi face gura să nu se oprească

îmi aduce aminte de tine 

de mângâierile tale neprefăcute

nimic negativ în sărutul tău ce-mi acoperea ochii

să nu văd

cât de departe poate ajunge un cuvânt spus la mânie

ar trebui să renunț la o parte din mine

poate la rezervele de sânge 

sau la subsolul plin de semințe

un atac nuclear prin sentimentul său de nesiguranță îmi face destinul

uman

numai anul acesta plecat pe direcția unui număr impar 

îmi poate face dreptate

pentru că atunci când iubești dumnezeu crede tot ce spui

și parcă nu ar vrea să vină niciun sfârșit

așa cum timpul obișnuiește să ne transforme în pietre

altfel nimic care să oblige pacea

 

[Mihaela Popa]

o scriere frumoasă, curgătoare ca o apă limpede de izvor

admiraţie!

[miodrag radanov]

mulțumesc!

[Vasilisia Lazăr]

Excelent! Totuși am rezerve la alăturarea „curve sfinte”. Și da, titlul putea fi în română, de ce așa? Ca să fim mai cool?

Felicitări oricum!