Cheia- exerciţiu parodic

[Ionel Mony Constantin]

Eu știu că nu sunt doar femeia                                                    Cheia
Adina Speranţa                                                                              Ionel Moni Constantin

Eu știu că nu sunt doar femeia                                    Azi ştiu că am ajuns femeia
care se pleacă-n fața vieții,                                           Aflată la apusul vieţii
port în adâncul meu scânteia                                       Din care a rămas scânteia
spre care tind mereu poeții.                                          Şi-o  tachinează nătăfleţii

Cenușa zilelor ce zboară                                                Pe când eram o domnişoară
se schimbă-n aur prin cuvânt,                                     Plimbându-ne pe bulevard
altfel am învățat să doară                                             Simţeam cum trupul se-nfioară
tot ce îndur pe-acest pământ.                                      Şi-n tine mă topesc şj ard

Din poezie-mi iau puterea                                             Te aşteptam seară de seară
de a zâmbi când alții plâng,                                           Când umbrele devin mai lungi 

   am strâns din ea toată averea                                     Ai mei erau plecaţi din ţară
pe care o voi lua-n mormânt.                                         Şi ne iubeam ca doi nătângi

Azi știu că nu sunt eu aceea                                            De mult e dusă ziua-aceea
de care râzi atunci când cad,                                          Când tu băteai la uşa mea
în palmă țin ascunsă cheia                                              Iar eu păstram ascunsă cheia
destinului în care ard.                                                      Într-o cutie de halva.

[Vasilisia Lazăr]

Deja mi-am imaginat-o. E cutia aceea de halva chinezească, de tablă, rotundă, cu floricele aurii și nu numai. :))

Mi-am încărcat bateriile. :))

Drag de amândoi!

[Chris]

citit cu multă plăcere ambele creaţii..

[Camelia Ardelean]

:-)) De câte ori intru în această pagină, îmi iau doza de umor! Foarte reuşite ambele poezii, fiecare în felul ei! Like!

[Ion Lazăr da Coza]

Punct ochit - punct lovit.

da Coza

[Valeria Merca]

Are dreptate Adina: întotdeauna găsiți mobilul pentru a stârni râsul. 

Un exercițiu parodic nebunatic. În Ardeal se spune bolundatic (de la bolund - nebunatic, zvăpăiat)

[Adina Speranta]

:)) Mă gândeam, să mă supăr, să nu mă supăr... și ajung la cutia cu halva care m-a făcut să izbucnesc în râs :)))

Propun, însă: ziua-aceea (V1/S 4). 

Paște fericit, domnule Mony :) 

Cu drag!

[Mihaela Suciu]

Cunoașteți ascunzătoarea! :) 

ziua aceia- corect ,,aceea” (aceia e pentru masculin plural)