Dansează frigul în cămașa serii,
Poate e trist sau poate-i obosit,
Ori asta-i bucuria revederii.
L-am luat în brațe ca pe-un osândit
Și l-am adus la mine în odaie.
Cu glasul stins, mi-a zis, încetișor,
Acolo-n suflet, simt o vâlvătaie,
Din pieptul tău mi-e frică să cobor!
Dar l-am ascuns în gânduri verticale,
Cu siguranță el o să mă creadă
Că am bătut, cândva, aceeași cale,
Ca să gustăm din ceaiul de zăpadă.
Adaugă un comentariu
Mă gândeam că în poezia ta, zăpada este mereu uimire :)!
Drag,
Nikol
Mulțumesc, Mihaela!
Cred c-am închis puțin ochii și am zărit-o! :))
Mulțumesc, da Coza!
frumos, ca de obicei, în poezia ta
admirație!
Zăpada sigur e de pe mutele Parnas...
da Coza
Valeria, mulțumesc!
J' Arrive!, mulțumesc!
Mulțumesc frumos, Sofi!
Ceaiul de zăpadă trebuie să aibă un gust… aparte. Greșesc, Gina?
Am citit cu plăcere.
Autoarea şi-a construit poemul pe o varietate în ceea ce priveşte măsura versurilor (V4, V10, V12), comparativ cu restul poeziei (dacă nu se ia în considerare simetria, nu-i bai), cât şi pe două ruperi de ritm iambic ( Poate e trist, L-am luat (lu-at);
În versul /Poate e trist, sau poate obosit,/ (Gina Zaharia - Ceaiul de zăpadă), nu se justifică semnul virgula înaintea conjuncţiei disjunctive sau, raportul fiind asigurat de conjuncţia amintită. Mai degrabă: Poate e trist sau poate, obosit,/Poate e trist sau poate-i obosit,/ (virgula din primul meu exemplu marchează lipsa verbului copulativ i);
Îmi place versul /Dansează frigul în cămașa serii,/ (idem)
Poemul, în întregul său, face bine cititorului.
J' Arrive!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE