Îţi scriu cu inima în palmă;
I-am răsucit ventriculul pe dos;
Temei îmi sunt manii de-a valma
Pătrunse-n conştiinţă generos.
Polipii vor striga : “trădare",
Când vor simţi hormonii din sperjur;
Ştiu, doar prin ei, voi fi în stare
Definitiv de fiere să m-abjur.
Îţi scriu de inimă obscenă,
Sătulă de atâta îndărăt;
Prea şi-a plantat tumori perene
Ca să mai poată ţine un secret.
M-au obligat din tinereţe
Să-mi nimicesc profeţii în cafea;
Să cred a-mi dobândi justeţea,
Apoi să nu mă mai încred în ea.
Aşa că azi îţi scriu silabic,
Să-ţi fie clar mesajul pe final :
Aş vrea să-mi ştii zbuciumul iambic,
Dar pentru tine el nu-i vaccinal…
Adaugă un comentariu
Vă mulţumesc pentru gânduri! Scăpările de ritm le mai accept uneori din cauza bâlbâitului moral de care sufăr :). Cum îmi iau pastila, revăd textul...
M-am împotmolit cu cititul la v3 din s1. Câteva, puține ruperi de ritm. Per total, textul e unul reușit, scris în stilul autorului. :)
Discurs liric dezvăluind trăirile interioare ale autorului, defularea stărilor către cititor.
Dar cu scăpări de ritm și rimă.
O versificație aproape reușită.
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE