„somnul,

somnul ...

doar atât!

fără vis

fără trezire...

lovituri ce m-au răpus

au rămas doar amintire...

când durerea grea a vieţii,

în tăcere o ascult,

mă topesc  în bezna morţii

şi strâng ochii şi mai mult...”

                                     (anonim)

 

 

 

 

          Te trezeşti şi nu ştii de ce o faci...Îţi plimbi privirea prin casă şi totul ţi se pare străin, din nou. Ferestrele sunt tot aceleaşi pe care le ştii, soarele, tot pe acolo te inundă în fiecare dimineaţă, îţi mângâie pleoapele, în jurul tău totul pare la fel ca ieri, ca alaltăieri, ca acum o veşnicie...dar tu eşti conştient,  chiar mai mult decât ai vrea, chiar mai mult decât trebuie, că nimic nu mai e la fel, că nimic nu va mai fi la fel,  niciodată.

Îţi doreşti să dormi mai departe, să dormi la nesfârşit, dar te gândeşti că această dorinţă seamănă izbitor cu o dorinţa morţii. Tu nu vrei să mori, însă simţi că nu mai poţi trăi. Eşti blocat între două lumi, ca în spatele unui geam oglindă. Realitatea prin care respiri, îţi pare o celulă îngustă în care se află doar patul tău, patul tău transformat,  chiar de tine,  într-o maşină a timpului. Te aşezi comod, închizi ochii şi pleci oriunde vrei să fii. Visele, care nu sunt vise, te eliberează, te duc acolo unde ai vrea să te afli...şi chiar reuşeşti să ajungi, pentru că doar sufletul tău eşti tu, cel adevărat...iar sufletul ţi-e dintotdeuna liber, nemuritor.

Doar că somnul nu ţi-e suficient...niciodată nu e...Şi vine mereu dimineaţa...

Te trezeşti în celula ta, în spatele geamului oglindă...De acolo poţi privi lumea din apropierea ta...Cineva îţi spune  „bună dimineaţa”, te invită la o cafea, cineva te întreabă ce faci, dacă ai visat ceva, dacă ţi-e bine...Tu taci, taci pentru că ţi se pare că de-abia acum dormi, că eşti în visul altcuiva, doar un personaj secundar distribuit într-in rol auxiliar dintr-un film cu buget modest. Nu e filmul tău, nu e despre tine.

Îţi joci rolul pentru care ai fost selectat de regizor. Zâmbeşti, zici că eşti bine, repeţi replicile scenariului,

te îmbraci cu hainele primite, mănânci, bei, respiri artistic.

E doar un rol, te gândeşti mereu...unul ca multe altele prin care ai trecut de-a lungul eternităţii. Un rol pe care ţi l-ai ales, de fapt, singur, atunci când ai decis să renaşti.

Acum, te întrebi, retoric, de ce ai ales aşa...Desigur, nu poţi nega raţiunea alegerii, dar ai pierdut între timp răspunsul, scopul, lecţia pe care trebuie să o înveţi.

Vrei să afli, încerci să te întorci în tine, la acel punct în care toate deciziile luate au un sens, o explicaţie...dar te izbeşti de ziduri peste care ţi-e cu neputinţă să te caţeri. Constaţi, dezamăgit, din nou, că eşti blocat în tine însuţi, sau că entităţile superioare, nu îţi dau acces înlăuntrul tău.

Ţi-au parolat memoria, ţi-au parolat viaţa. Poate, e spre binele tău, poate, încă nu ai dreptul să ştii cine eşti cu adevărat, sau , poate, chiar asta îţi este lecţia. Alegerea...Cea mai grea alegere din această viaţă.

Liberul tău arbitru, e cel care, probabil, trebuie să decidă ce cale trebuie să urmzezi.

Nu vrei să răneşti pe nimeni, nu vrei să faci pe nimeni să sufere, dar de fapt, chiar şi autoizolat în carcera minţii tale, sau tocmai de aceea, faci pe toţi cei dragi să sufere cumplit.

Şi zilele trec, una după alta...simţi că iubirea, răspunsul tuturor întrebărilor, tocmai pe tine, te lasă rătăcit, pe un no man’s land arid.

Numeri iar şi iar secundele zilei, în aşteptarea nopţii, în aşteptarea somnului eliberator de tine.

Patul şi visele...e tot ce ai, e tot ce mai contează. Şi dormi...şi dormi...

„Je suis malade” ....în noaptea priveghiului propriului suflet.

 

 

Vizualizări: 150

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Rutina duce la robotizare. Atunci când viața nu rezervă nimic interesant și nici insul nu-și poate diversifica clipele, se ajunge la stări depresive, explicate în textul de mai sus, de altfel foarte plastic.

Depinde de noi să ieșim sau nu, din ele.

Am citit cu interes, o dezbatere a simțului uman, ajuns la un moment dat, la o răscruce.

Sofy

multumesc ,Sofia!

Textul acesta îmi spune foarte multe și m-a prins într-un moment când, deși aș putea crede că există o rațiune în alegerea rolului, tare aș vrea parola aia :) Să-mi accesez memoria!

Îmi place și stilul scrierii!

Corina...multumesc frumos...

cu o dorinţa morţii. ???

Liberul tău arbitru, e cel care, probabil, trebuie să decidă ce cale trebuie să urmzezi. Aici ai pus virgulă (prohibitivă!) între subiect și predicat!

Sondări ale sinelui. Hm!... Interesante.

da Coza

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, membră UZPR

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GABRIELA RAUCĂ - poetă, membră UZPR (redactor promovare media) 

CARMEN POPESCU - scriitoare, membră UZPR (redactor promovare media) 

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

***

Pentru acest an, au donat:

Gabriela Raucă - 1000 lei

Burtea Corina-Elena - 200 lei

important!

Activitatea Recentă

Gavrilă(David) Giorgiana Teodora a postat o discuţie

Umbra

....................................................................................................…Vezi mai mult
cu 5 ore în urmă
Elena Victoria Glodean a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog ninge... a utilizatorului Vasilisia Lazăr
"Răscolitoare versuri! Deși ninsoarea este descrisă ca fiind „feerică” și o…"
cu 9 ore în urmă
Utilizatorului Elena Victoria Glodean îi place postarea pe blog ninge... a lui Vasilisia Lazăr
cu 9 ore în urmă
Ada Nemescu şi-a actualizat profilul
cu 9 ore în urmă
Vasilisia Lazăr şi diaconescu nicolae sunt acum prieteni
cu 10 ore în urmă
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Luceafăr pentru nemurire a utilizatorului Elena Victoria Glodean
"Cât de minunat! Bine ai revenit, Elena Victoria Glodean 🥰 Un poem așteptat, la sărbătoarea…"
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Ada Nemescu îi place postarea pe blog Luceafăr pentru nemurire a lui Elena Victoria Glodean
cu 11 ore în urmă
Elena Victoria Glodean a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Rotații a utilizatorului Rotariu Dorel
"Acest superb poem, bine strcturat, bogat în metafore și simboluri, sugerează o călătorie…"
cu 12 ore în urmă
Dumitru Mocanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Apusul de neoprit a utilizatorului Dumitru Mocanu
"Doamnelor Nemescu și Glodean, vă mulțumesc pentru vizită și apreciere!"
cu 12 ore în urmă
Elena Victoria Glodean a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Apusul de neoprit a utilizatorului Dumitru Mocanu
"Acest poem surprinde cu o delicatețe dureroasă ritualul trecerii și neputința celui care…"
cu 12 ore în urmă
Utilizatorului Elena Victoria Glodean îi place postarea pe blog Apusul de neoprit a lui Dumitru Mocanu
cu 13 ore în urmă
Postare de log efectuată de Elena Victoria Glodean

Luceafăr pentru nemurire

La mijloc de Gerar, sub clar de lună, când bucium alb răsună-n Ipotești, din noaptea veșniciei se…Vezi mai mult
cu 13 ore în urmă
Utilizatorului Cornaciu Nicoleta Ramona îi place postarea pe blog Vindecare în cer a lui Monica Pester
cu 14 ore în urmă
Utilizatorului Cornaciu Nicoleta Ramona îi place postarea pe blog Speranțe pentru viitor a lui Ada77
cu 14 ore în urmă
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Apusul de neoprit a utilizatorului Dumitru Mocanu
"O tristețe blândă, curge ca o litanie, fără icnet sau geamăt. Simplu, ca viața. Titlul…"
cu 15 ore în urmă
Utilizatorului Ada Nemescu îi place postarea pe blog Apusul de neoprit a lui Dumitru Mocanu
cu 15 ore în urmă
Postare de log efectuată de Dumitru Mocanu

Apusul de neoprit

Și-a strâns anii cu grijăca o pasăre care-și face cuibsub streașina casei vii,altădată plină de…Vezi mai mult
cu 16 ore în urmă
Monica Pester a contribuit cu răspunsuri la discuţia Despre patologii - episod 1 a utilizatorului Monica Pester
"Așa este, Lisia, nu mi-am dat seama, iertare ! Când voi recidiva, voi ști unde să mă duc !"
ieri
Monica Pester a contribuit cu răspunsuri la discuţia Despre patologii - episod 1 a utilizatorului Monica Pester
ieri
Vasilisia Lazăr a contribuit cu răspunsuri la discuţia Despre patologii - episod 1 a utilizatorului Monica Pester
"Eu am înțeles, dar aici e proză. Trebuiau postate la grupul de eseuri."
ieri

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2026   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor