(Strict autentic)

S-au cunoscut în Roma, într-o casă de bătrâni neajutoraţi fizic, dar susţinuţi financiar de familie.

El un bărbat de 50 ani, trecut prin multe, aflat într-un cărucior cu rotile, ea o româncuţă cu suflet bun, în căutarea unui loc de muncă.

Lipsa locurilor de muncă din ţară, traumele suferite în familie, bătută şi înjurată de un tată beţiv, încercarea ei de a-şi întemeia o familie cu un bărbat de vârsta ei, care a eşuat lamentabil şi multe alte lucruri mărunte, care pot face din viaţa unei tinere fete un adevărat calvar, au făcut-o să plece din ţară.

Printr-o fostă colegă de şcoală, Despina a ajuns în Roma şi a intrat ca infirmieră într-un azil de bătrâni.

Nu avea voie să se declare nemulţumită de nimic. Trebuia să muncească şi să tacă. La cea mai mică nemulţumire, risca să rămână în stradă.

Munca într-un astfel de aşezământ se desfăşoară în semiclandestinitate, perioada de probă, de acomodare fiind obligatorie. Cei mai tineri pensionari ai acestui azil erau trecuţi de 50 ani, iar cu cei între 70-90 ani,

nu se putea vorbi, mulţi dintre ei trăind în lumea lor imaginară, vorbind singuri, nefiind în stare nici   să-şi schimbe singuri pempars-ul. Cum programul era foarte încărcat şi de teama de a nu fi oprite de carabinieri, fetele fără acte, care lucrau ca infirmiere, acceptaseră numai două ore liber pe săptămână. Nu este greu de înţeles motivul pentru care majoritatea lor au petrecut zile întregi la infirmerie cu perfuzii la mâini, mai rău decât cei pe care-i îngrijeau.

Supravegheau bătrânii continuu, timp de 24 ore, îi spălau, îmbrăcau, hrăneau, făceau curăţenie. Spălau lenjeriile, prosoapele, hainele celor internaţi, într-un cuvânt, făceau toate treburile şi din salariul şi aşa mic li se reţineau banii pentru cazare şi masă. În toată această nebunie Despina, reuşea în cele două ore libere, să ajungă la o bancă, să trimită mamei sale ceva bani, ştiind în ce lipsuri şi greutăţi se zbătea acasă.

Singurul bărbat pe care nu era nevoie să-l schimbe şi să-l spele, era Paulo, bărbatul de 50 ani, cu plete lungi negre şi cu ochii albaştrii. El le mai însenina zilele cu glumele lui, cu bancuri spuse în puţinele clipe de răgaz al fetelor.

Lunile şi anii au trecut mai repede şi parcă mai uşor, de când Despina şi Paulo s-au împrietenit, au devenit mai apropiaţi. Paulo aflând mai multe detalii despre viaţa fetei în ţara ei, la început a compătimit-o sincer, apoi între ei s-a instalat un fel de camaraderie.

Am auzit mulţi bărbaţi că nu le înţeleg deloc pe femei, că niciodată nu ştiu ce vor şi sunt veşnic nemulţumite. Nu sunt toate astfel. Despina nu-şi dorea nimic mai mult decât un cămin liniştit alături de un om paşnic, afectuos, capabil să-i asigure strictul necesar şi să ştie să-i aprecieze eforturile.

Luxul, maşinile, nu erau pentru ea nimic, în comparaţie cu o seară petrecută sub cerul înstelat, cu capul sprijinit pe umărul lui şi simţind cât de utilă este acestui om, care în urma unui accident vascular, a făcut o formă mai uşoară de paralizie.

Când a fost prima dată sărutată de Paulo, a simţit că poate face asta întreaga viaţă, numai el să fie mulţumit şi în siguranţă. Viaţa ei nu avea sens decât atunci când se simţea utilă cuiva. Era fericită că Paulo îi aprecia ajutorul, compania şi după 2-3 ani au hotărât să se mute împreună, într-o căsuţă pe malul mării.

Din acea căsuţă cu o curte foarte mică şi-a făcut Despina un mic colţ de Rai, pentru ea şi Paulo. Nici un spaţiu cât de mic, nu rămăsese fără un ghiveci cu flori. Au făcut un fel de umbrar unde Paulo poate să iasă cu căruciorul lui, să se bucure de briza mării. Despina are toată libertatea din partea lui Paulo, dacă vrea se poate angaja oriunde în altă parte, acum se poate descurca singură, cunoaşte bine limba italiană, deci ar putea pleca oricând. Chiar Paulo o îndeamnă să caute un loc de muncă unde ar putea primi un salariu, veniturile lui fiind mici şi asigurate de tatăl său. Despina nu doreşte asta, este îndrăgostită de Paulo,

de sufletul lui bun, de maniera în care o tratează şi-i apreciază eforturile.

În dragostea ei există şi o mare jertfă, dar ea refuză să se gândească la asta. Pentru ea Paulo a fost singurul om care a ştiut să o aprecieze, să o facă să se simtă femeie sigură pe destinul şi pe viaţa ei.

Se impune aici o întrebare...fata asta cere atât de putin, oare de ce nu a primit în ţara ei acestea?

Paulo a intuit perfect nevoia ei de afecţiune, de mângâiere, de apreciere, de o vorbă bună şi a ştiut să i le ofere, aşa cu toată infirmitatea trupului său.

Acesta este motivul pentru care Despina este hotarâtă să se cunune cu Paulo.

Pleacă româncele acolo unde eforturile le sunt apreciate, nu sunt timorate nu sunt dispreţuite şi înjosite de proprii soţi, sau mai rău chiar de membrii familiei.

Sunt mulţi bărbaţi care nu ştiu să aprecieze pe cea de lângă ei, apoi când sunt părăsiţi stau şi-şi plâng de milă sau se îmbată cât îi ţin banii.

Dragostea nu se impune cu pumnul, dragostea se câştigă mai întâi prin respectul de sine și apoi de cel de lângă noi.

Consider că aprecierea femeii, iubirea ce i se acordă, ajutorul, mângâierea, complimentele, nu sunt deloc un semn de slăbiciune ci de bună creştere.

Cazuri asemănătoare ca cel al Despinei, pe care am cunoscut-o personal, în căsuţa de pe malul mării Tireniana, sunt foarte multe. Fetele şi femeile din România sunt cunoscute în primul rând ca fiind muncitoare, gospodine, frumoase, sufletiste şi ştiu să facă şi economii.

Urmaşii acestor femei care se căsătoresc pe alte meridiane, nu vor veni în România decât poate să-şi cunoască bunicii, iar populaţia şi industria în ţară vor avea de suferit. Am intrat în Europa, dar lipsa locurilor de muncă, îi face pe foarte mulţi români, să plece pe alte meridiane, să-şi câştige existenţa şi să facă economii pentru bătrâneţe.

 

Vizualizări: 56

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

un text scurt scris tip jurnal, povestea de dragoste dintre o romanca si un italian

da, urmasii lor nu vor mai veni pe aceste meleaguri..

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, Director Revista Eminesciana, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR, membră UZPR

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR 

CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR 

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

***

Pentru acest an, au donat:

Gabriela Raucă - 1000 lei

Burtea Corina-Elena - 200 lei

important!

Activitatea Recentă

Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Omagiu a utilizatorului Dacu
"Limba română este un organism viu. De la cei semnalați de dumneavoastră au trecut niște mulți…"
cu 2 ore în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Doar în doi a utilizatorului BOTICI GABRIELA
"Da. Așa este. Nu are nimic deosebit. A venit așa doar să-mi ușureze sufletul. Ca o descărcare de…"
cu 5 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog În pas cu toamna a utilizatorului C.Titi Nechita
"frumos, melancolic, am intalnit imagini frumoase Freamătă lunca sub cohorte de nori. Umbre coboară…"
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog În pas cu toamna a lui C.Titi Nechita
cu 6 ore în urmă
Dacu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Omagiu a utilizatorului Dacu
"Stimată Doamnă Vasilisia Lazăr,        Mulțumesc foarte mult pentru analiza…"
cu 8 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Omagiu a utilizatorului Dacu
"Poemul exprimă cu o durere sinceră și tulburătoare pierderea ființei iubite. Deși construcția…"
cu 15 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Către bolți danubiene a utilizatorului gabriel cristea
"O poezie de o frumusețe clasică, solemnă și rafinată — o veritabilă pictură lirică a Deltei…"
cu 15 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Doar în doi a utilizatorului BOTICI GABRIELA
"O poezie care mizează pe rima corectă și pe emoția iubirii eterne, dar se sprijină pe formule…"
cu 16 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ler a utilizatorului Alina Ilie
"Poezia are intenție spirituală și tematică religioasă, evocând frământarea unui…"
cu 16 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Constatare a utilizatorului Dacu
"Lăsați-l aici, eu am comentat cum am crezut de cuviință. De ce o lungim atât? Eu doar am zis…"
cu 18 ore în urmă
Dacu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Constatare a utilizatorului Dacu
"Stimată Doamnă Vasilisia Lazăr,        Pentru că nu vreau să vă mai supăr, aș…"
cu 22 ore în urmă
Dacu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Toamnă...Toamnă... a utilizatorului Dacu
"       Stimată Doamnă Augusta Costin, vă mulțumesc foarte mult pentru…"
cu 23 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Toamnă...Toamnă... a utilizatorului Dacu
"simplu si clar despre dubla toamna care ne petrece pe toti! "
ieri
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog Toamnă...Toamnă... a lui Dacu
ieri
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Le-a văzut pe toate, a utilizatorului Maria Mitea
"în stâncă, iarbă, pe nisip: -  când ți se dă mult,  se așteaptă să…"
ieri
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog apus sub soare a utilizatorului bolache alexandru
"confesiunea este zugravita in tonuri sumbre, am simtit ca si cum as fi fost intr-o camera…"
ieri
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog apus sub soare a lui bolache alexandru
ieri
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Cântec amar a utilizatorului BOTICI GABRIELA
"Vă mulțumesc frumos."
ieri
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Cântec amar a utilizatorului BOTICI GABRIELA
"Rezonez cu această melancolie, frumos așezată pe strunele poeziei. aDa"
ieri
Utilizatorului Ada Nemescu îi place postarea pe blog Cântec amar a lui BOTICI GABRIELA
ieri

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2025   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor