Mai matură decât ploaia, frunza-i șterge lacrimile cu batista primită de la doamna toamnă. Cine a mai întâlnit o frunză îndrăgostită de ploaie? Fereastra, mișcată de idilă, le-acceptă sentimentele intrând în jocul lor cu-o îmbrățișare tăcută, statornică și prolifică.

Ploaia dansează printre ursuzii pomi pregătiți de hibernare, incitându-i. De ce iubirea-i oarbă? Cum pot să doarmă frunzele pe patul răcoros al ierbii când natura le trimite necontenit semnale că există mângâiere și dincolo de aninarea spre nemărginire. Temerara frunză, agățată cu palmele de fereastra ce asistă la lupta sa pentru supraviețuire, zâmbește cu sufletu-i răvășit încăperii situată în spatele scenei de iubire. Să nu fie iubire? Să fie doar dorința de a se lipi de viață? Cum poate fi viața frunzei solitară exilată din propria casă?

Întrebări. Iluzi. Mister. Spontaneitatea e la ora de echilibristică...

În speranța de a descoperi un nou început, frunza privește spre copilul ce atinge în treacăt, dincolo de bariera transparentă, caloriferul amețit de febră. I-ar spune ceva, însă disconfortul zgomotului produs de agitația stropilor ar determina-o să răgușească înainte ca semnalele de ajutor să pătrundă în interiorul interzis. Un scurt oftat și-o lunecare nedorită erau cât pe-aci să-i contureze anonimatul spre covorul format de prietenele sale pe pământul plictisit de statornica umezeală. Scenariul s-ar putea repeta, dar ea...

O altă frunză i-ar fi luat locul agățându-și trupul de lacrimile ploii. Moartea nu e un statut la care curajul înmagazinat în trupul ei vânjos ar vrea să adere. Zgârie fereastra cu unghiile învinețite impunându-și să rămână nepăsătoare cochetăriilor dulcege ale stropilor. La ce i-ar folosi iubirea dacă ar duce-o spre pieire? Abstinență, îndârjire și... o mână caldă ce-o trage într-un mediu uscat. Ospitalitatea nu se inventase încă, căci se trezește într-un întuneric impus de îmbrățișarea involuntară a filelor unui caiet. Nu era mai bine să îndure totul cu surorile ei? Evadarea, considerată o portiță de scăpare, s-a dovedit a fi un fiasco cu mască obscură. Să dea filele timpului înapoi? Încurcată în paginile caietului de matematică lăcrimează și durerea i se instalează pe corpul său inert. Fetița îi simte durerea și deschide caietul. O porție mare de lumină stă pregătită s-o asimileze, însă o va înghiți căci dinții i-au rămas agățați pe geam printre stropii obraznici și rebeli.      

Distrată și plictisită de tabla înmulțirii, copila rupe o filă din caiet. Privește spre frunza mulțumită și uscată și... nu, nu clădește un dialog al surzilor, ci-și ia un creion cu care conturează o altă idee de frunză. E albă momentat. Mai precis, doar conturul a prins viață pe pagina de caiet ucisă fără vreme. Un zgomot brusc și-un scaun trântit pe covorul care miroase a vară o sperie pe frunza în venele căreia mai curge încă toamna. Mica obrăznicătură umană își caută în sertarul de la dulap cariocile. Tulburată că nu găsise doar vreo trei cioturi de creioane colorate, nici nu observă că scaunul adormise pe covorul pufos. Nu-i folosește la mare lucru căci înălțimea ei depășește doar cu un cap înălțimea mesei unde-și face temele. Cu coatele pe marginea mesei, însă ca o artistă, încearcă să insufle viață conturului proiectat anterior.

„Voi avea o prietenă?” șoptește frunza mutată de pe fereastra plângăcioasă în cămăruța călduroasă. Fetița, ocupată cu ascuțitoarea și nărăvașele creioane, n-o aude. Se preocupă să-i ofere companie ca o gazdă ospitalieră. Ce-ar fi putut ea comunica cu o frunză? Ideea de prietenie i-a fost însămânțată de mamă chiar înainte de a merge la școală. I se părea însă caragios ca ea să fie prietena frunzei recuperată de la o iminentă pieire și-a ales alternativa unei prietenii așa ca de la frunză la frunză. Ce mai contează că frunza clădită de ea n-are suflet? Oare toți oamenii au suflet? Nu apucă să-și răspundă la întrebare...

 

Mai bine de patru decenii au trecut ca o clipă peste fetița de ieri. Dincolo de compartimentul trenului care mă va duce la mama, toamna regizează un spectacol umed în care actul vântului e în plină desfășurare în cooperare cu viteza garniturii de tren. O frunză rebelă sau poate disperată se agață de fereastră. N-are bilet, dar mai contează? Zâmbesc și plâng în același timp, împrumutând lacrimi nu de la ploaia care nu mai contenește, ci din sufletul meu de fiică încărunțit și secat. De ce n-am putut să schitez la timp și un contur de tată? Acum poate mergeam să depănăm amintiri despre... tabla înmulțirii învățată pe de rost. Adultul din mine oftează admirând fostul copil care a avut inițiativa de a... naște frunze pentru oropsita gălbioară care-mi bătuse cândva la geam. Tată, mă ierți? Aș fi putut împrumuta cioturile de creioane pe care le-ai păstrat spre a-ți aduce aminte de mine, aș fi putut să-ți schițez într-o rugăciune clipe, ani, veșnicii, însă eu, îmbâcsită de depărtare, am ales să-ți aduc o... lumânare. De ce? De ce tristețea înflorește printre oamenii de lângă noi, prin noi?

 

M-aș transforma-ntr-o frunză, căci toamna vieții se chinuie să deschidă ușa sufletului meu. Mă încăpățânez s-o țin la distanță, însă ea insistă. Fiind ca o frunză galbenă, umedă, neputincioasă, oare proprii copii ar ști să-mi creioneze frânturi de viață? O lacrimă nesăbuită de pe obrazu-mi brăzdat cu rugină-mi șoptește: „O frunză ești și vei pieri alunecând, bătută de vânt!”

Oare așa să fie? Ce lacrimă obraznică!

Vizualizări: 157

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

O alegorie, cu temă nostalgică, ușor elegiacă. Dacă pătrundem mai adânc. Frunza, personificată urmărește desfășurarea unei vieți. Cu suișurile și coborâșurile ei, cu tristeți și imaginații.

Un text frumos, mult plastic.

Sopfi

Vă mulțumesc, doamnă Sofy, pentru condensarea mesajului postării mele. Vă îmbrățișez.

Sofia Sincă a spus :

O alegorie, cu temă nostalgică, ușor elegiacă. Dacă pătrundem mai adânc. Frunza, personificată urmărește desfășurarea unei vieți. Cu suișurile și coborâșurile ei, cu tristeți și imaginații.

Un text frumos, mult plastic.

Sopfi

Interesant.

da Coza

„Și cine s-ar opri să plângă

O frunză veștedă-n cărare…?” (O. Goga)

Dumneavoastră o faceți, doamna Pop, cu multă sensibilitate și rafinament narativ, ca de fiecare dată.

Un text frumos, alegoric  cu gust de nostalgie , sensibilitate și lirism! Prețuire!

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic

MIHAELA POPA - poetă

CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ

PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru anul trecut au donat:

Gabriela Raucă - 400 Euro

Monica Pester - 600 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

***

Pentru acest an au donat:

Maria Chindea - 200 Lei

Monica Pester - 300 Lei

important!

Comentându-i pe alții, vom fi, la rându-ne, comentați.
Așa-i într-un cenaclu.

Activitatea Recentă

Utilizatorului Dumitru Mocanu îi place postarea pe blog Azi a lui Maria Mitea
cu 4 minute în urmă
Utilizatorului Dumitru Mocanu îi place postarea pe blog Făra introspecții a lui Monica Pester
cu 5 minute în urmă
Dumitru Mocanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Vine o vreme a utilizatorului Dumitru Mocanu
cu 2 ore în urmă
Dumitru Mocanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Vine o vreme a utilizatorului Dumitru Mocanu
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Fluturii din glas a lui Dumitru Mocanu
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Vine o vreme a lui Dumitru Mocanu
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Ana-Maria Butuza îi place postarea pe blog Ți-am dat nume... a lui Amanda Spulber
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului Ana-Maria Butuza îi place postarea pe blog Azi a lui Maria Mitea
cu 4 ore în urmă
Ana-Maria Butuza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Vine o vreme a utilizatorului Dumitru Mocanu
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului Ana-Maria Butuza îi place postarea pe blog Vine o vreme a lui Dumitru Mocanu
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului Ana-Maria Butuza îi place postarea pe blog Făra introspecții a lui Monica Pester
cu 4 ore în urmă
Postare de log efectuată de Monica Pester
cu 9 ore în urmă
Ariana Zburlea a postat o discuţie
cu 13 ore în urmă
Postare de log efectuată de Maria Mitea
cu 16 ore în urmă
Maria Mitea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog ține-mă de mână când a utilizatorului Ariana Zburlea
cu 16 ore în urmă
Maria Mitea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog ține-mă de mână când a utilizatorului Ariana Zburlea
cu 16 ore în urmă
Maria Mitea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Vine o vreme a utilizatorului Dumitru Mocanu
cu 16 ore în urmă
Utilizatorului Maria Mitea îi place postarea pe blog Vine o vreme a lui Dumitru Mocanu
cu 17 ore în urmă
Lui Dumitru Mocanu i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 17 ore în urmă
Dumitru Mocanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog ține-mă de mână când a utilizatorului Ariana Zburlea
cu 17 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor