3.

Există momente în care ajungi într-un punct şi nu ştii dacă de pe culmea unde ai ajuns vei reveni spre punctul de plecare sau vei trece de partea cealaltă a culmii ajunse. Sunt acele momente în care timpul parcă e suspendat, anulat şi trece într-o altă dimensiune pe care, fiind pe culme, nu o poţi atinge. Dimensiunea. De fapt nu mai poţi atinge nimic şi s-ar părea că nimic nu te poate atinge.

Acestea sunt momentele în care te întrebi de sensul lucrurilor. Te întorci, trăieşti, retrăieşti amintirile şi începi să înţelegi de ce eşti unde eşti.

Aşa şi eu, a doua zi după beţie încercam să derulez acţiunea în sens invers. Mi-aminteam de Maria, să bem ceva spusese, i-am zis ceva, mi-a zis ceva, cuvintele ca o bilă de flipper se loveau de faţa mea şi-mi transforma zâmbetul în grimasă, apoi cuvintele mele îi spărgeau zâmbetul ei trist în încruntare:

- Ştii, cred că ar trebui să ne oprim aici, mi-a spus ea.

- N-am băut decât o bere, i-am răspuns, dar gluma nu era reuşită.

Când ea mi-a dat telefon, mă gândeam la vis. Ca şi cum aş fi visat viitorul, eu, bătrân pe un fotoliu. Şi nu mai ştiu dacă era coşmar sau nu. Mai în urmă nu avea rost să merg. Deci era dimineaţă, eram în bucătărie şi beam din cafea, iar în faţa mea visul. Mă uitam la el şi sorbeam încet cafeaua. De unde o fi ieşit visul ăsta? Şi a sunat telefonul. Eu am tresărit, visul a fugit. Vocea Mariei în telefon, vreau să ne vedem şi eu mă gândeam dacă aş putea bea încă o gură de cafea şi apoi să-i răspund, şi-am zis, vino pe aici şi am băut din cafea. Caldă şi bună. Cafeaua. Maria părea rece şi nesigură. Nu aş băut din ea.

- Aş vrea să ne vedem în oraş.

Abia sorbisem din nou din cafea şi am zis doar, bine, bine. Ea a închis telefonul. În oraș ne întâlnisem prima oară acum doi ani. Acum doi ani. Ce făcusem eu în acea zi acum doi ani? Doi ani, două luni, două zile, 2 secunde. Sigur acum doi ani, dimineața fusesemla curs şi Maria se uita la mine. Şi la fel de sigur nu ştiam că o cheamă Maria, nici măcar nu bănuiam că o cheamă cineva. Oricum la studente nu mă uitam din principiu. Iar principiul era: aşteaptă să termine facultatea. Ăsta era defectul Adrianei. De fapt erau două defecte: nu mi-a fost studentă şi a terminat facultatea când eu nu eram profesor. Eram doar prietenul, apoi logodnicul, apoi fosta relaţie şi în acelaşi timp marea decepţie. Orice bărbat greşeşte, calcă strâmb. Chiar şi pe stradă, când mergi, mai calci uneori strâmb. Dar te loveşti, a izbucnit Maria. Nu Maria, Adriana. Deci acum doi ani, după curs eram pe bancă şi Maria fosta-studentă-de-doi-ani a venit la mine și mi-a zis că. De fapt nu mai știu ce mi-a zis. Nici nu cred că are importanță. Știam doar ce urmărea. Așa cum știu și acum ce vrea să-mi spună. Revin. Să ne vedem în oraş. Şi văzând-o acolo la masă, în oraş, mi-am amintit de bancă, acolo pe bancă era simplu, respirabil, Maria zâmbea şi era frumoasă, ca o adiere de primăvară. Dar ajunsesem la un restaurant, adierea se oprise, aerul părea irespirabil, totul părea complicat ca o zi de examen pe care ai dori-o terminată ca o ultimă semnătură în catalog. Dar examenul e abia la început, abia a intrat în sală o studentă. O privesc serios, ca pătruns de importanţa momentului. Ea a tras biletul şi acum îşi adună gândurile pentru a răspunde cât mai bine.

- Ştii, trebuie să-ţi spun ceva.

Formula introductivă merge. Să vedem cum va dezvolta subiectul. Ştiu ce vrea să zică, dar, ca la examen, o las să prezinte totul ca să-i dau impresia că-şi merită nota. O privesc interesat pentru a o încuraja.

- Nu mă privi ca un profesor. Când te uiţi aşa la mine, nu pot spune nimic.

- Am să beau o bere şi o să caut o altă privire.

A zâmbit. Acum îi va fi şi mai greu. Beau berea încet, atent la spumă. Tăcere lungă cât să beau două beri. Trei beri.

- Eşti supărat pe mine?

Și-mi amintesc că nu-mi plăceau studenţii care, atunci când îi examinam, puneau întrebări.

- Ar trebui să fiu?

- Tu ştii mai bine.

Discuţia ajunsă unde nu trebuie. Nu şi-a învăţat lecţia bine, nu poate domina situaţia şi speră să împuşte un cinci. E frumoasă, e Maria şi am să-i dau cinci-ul.

- De fapt ai vrut să ne întâlnim, ca să-mi spui că ar trebui să ne oprim, să nu ne mai vedem, că eşti tânără, că vrei o familie-soţ-copii şi că eu s-ar părea că nu vreau să-ţi dau asta, spun eu în locul ei.

Privirea ei mirată. De ce mereu studenţii se aşteaptă ca profesorul să fie fraierul? Şi acum ar trebui să spună:

- De unde ştii?

Ton uşor ridicat, poate o undă de indignare. Deja mă enervează şi ar trebui să fac ceva cu mâinile. S-o strâng de gât? Beau încă o bere (a patra, a cincea?), mă ridic brusc, ea s-a dat în spate, (credea c-o s-o lovesc?), scot o fisă, bag fisa în flipper. Se ridică şi ea de la masă şi vine lângă mine.

- De ce-mi faci asta? întreabă încet

Mereu le-am spus să evite clişeele, am gândit. A doua bilă. Până vine, cer o bere şi o pun pe masă. Ea se uită la mine încruntată. Un pic prea teatral pentru ca s-o cred. Se uită cât beau înc-o gură de bere şi apoi se reaşează la masă şi plânge. Lacrimă ce se prelinge pe obrazul ei şi eu pierd şi a doua bilă. A treia bilă şi înc-o bere. Jocul începe să nu mai fie suport de observaţie, ci chiar să mă preocupe. Şi încă o bere şi încă o fisă şi gândurile încep să se reverse în mintea mea.



(va urma)

Vizualizări: 67

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Va multumesc pentru incurajari.

Desi deobicei un autor nu face asa ceva, am sa spun ceva despre aceasta povestire. Ceea ce se întâmplă cu profesorul sunt visele vârstnicului. De aceea la un moment dat apar tot felul de situații ca niste lumi paralele. Din punct de vedere medical s-ar putea să nu fie redat un comportament specific de bolnav de alzheimer, dar ceea ce m-a interesat a fost în primul rând să încerc să creez un pic din senzația lumii în care trăiește un astfel de suferind. Ideea a avut la baza problema filozofului ce stătea pe o piatră și-și punea problema dacă el se gîndește la piatră sau piatra îl gândește pe el. 

Din păcate, aici e doar o ciornă, un proiect neterminat (cam 35 de pagini). Poate după ce-l voi pune aici, am să reiau subiectul și o să încerc să-l finalizez.

Un joc al minţii şi al seducţiei, din punctul meu de vedere. Din punctul de vedere al medicul, desigur impresia este alta.

Nimic neobişnuit, ca un profesor să se întâlnească cu fosta studentă şi tot nimic neobişnuit să i se pară totul un clişeu, prin mintea unui vârstnic care a trecut prin multe şi a auzit multe. Se spune că adevărul stă în gura beatului. De aceea mai ia o bere şi încă o bere şi încă una, ca apoi să-şi descopere adevărata faţă - pe care o crede el - cea mai adevărată şi să se creadă deţinătorul adevărului.

Foarte interesant şi inedit scris textul, fapt ce-i conferă personalitate, stil.

Mi-a plăcut mult şi aştept continuarea, Sofy!

Mi-a placut. Astept continuarea.

Cu prietenie,

Dacă vine și alcool peste alzheimer... Ți-a reușit suprapunerea de planuri.

da Coza

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: Lazăr Vasilisia 

(CEC Bank)

*

DONATORI,

începând cu septembrie 2020:

Valeria Merca 

Sofia Sincă 

Mihaela Popa

Tudor Cicu

Nikol MerBreM

Vasilisia Lazăr 

Activitatea Recentă

Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog Nocturnă a lui gabriel cristea
chiar acum
Utilizatorului Denisa Curea Popa îi place postarea pe blog Nocturnă a lui gabriel cristea
cu 2 minute în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Privesc din patul răvășit profilu-ți fin a utilizatorului gabriel cristea
cu 3 minute în urmă
Lui Denisa Curea Popa i-a plăcut discuţia Poeziile participante la Concursul de poezie și proză scurtă „Ion Lazăr da Coza”, ediția I, 2021 a lui Vasilisia Lazăr
cu 4 minute în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Dincolo de stele a utilizatorului Grig Salvan
cu 8 minute în urmă
Lui Denisa Curea Popa i-a plăcut discuţia Concursul de poezie și proză scurtă „Ion Lazăr da Coza”, ediția I, 2021 a lui Vasilisia Lazăr
cu 9 minute în urmă
Denisa Curea Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Cand Soarele-n amurg a utilizatorului Stanescu Valentin
cu 14 minute în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog Dincolo de stele a lui Grig Salvan
cu 16 minute în urmă
Utilizatorului Denisa Curea Popa îi place postarea pe blog Cand Soarele-n amurg a lui Stanescu Valentin
cu 16 minute în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog Aripi de nisipuri a lui Ion Ion
cu 17 minute în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Aripi de nisipuri a utilizatorului Ion Ion
cu 19 minute în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog vis inert a utilizatorului Dinca Valerian
cu 22 minute în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog vis inert a lui Dinca Valerian
cu 23 minute în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Versus a utilizatorului Costel Zăgan
cu 33 minute în urmă
Vasilisia Lazăr a lăsat un comentariu pentru Niculaescu Evelyne Adriana
cu 37 minute în urmă
Pictograma profiluluiNiculaescu Evelyne Adriana, Corbu Florentina, Handraluca Miruna şi încă 1 s-au alăturat la ÎNSEMNE CULTURALE
cu 38 minute în urmă
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ceasurile noastre a utilizatorului Grig Salvan
cu 1 oră în urmă
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ceasurile noastre a utilizatorului Grig Salvan
cu 1 oră în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Eram aidoma tăcerii din cristale a utilizatorului gabriel cristea
cu 1 oră în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Vorbe de zăpadă a utilizatorului gina zaharia
cu 1 oră în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

Labirinturi  2018 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2021   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor