Te-ntrebi ce se-ntâmplă / On se demande ce qui se passe

[Irina Lucia Mihalca]

https://www.youtube.com/watch?v=vyLF-Ts59Sk
Creatie video: Angela Iosif

Te-ntrebi ce se-ntâmplă

În fiecare dimineaţă aspiri litere din tine,
litere mari, reci, calde, vii,
fantasme care pulsează în dansul lor - imagini în oglindă -
îmbrăţişate-n culori spre noi forme de viaţă.
Umbre desprinse care tremură-n lumina lunii,
Oare nu cumva se joacă cu tine, cu mine, cu noi,
din dorinţa reînvierii cuvântului nou?

În fiecare dimineaţă eşti mereu altul,
te-ntrebi ce se-ntâmplă - copacul ce creşte între noi -
Ah, multe se întâmplă ...
şi câte nu se întâmplă?!...
Beţie de simţuri, de stări şi de vise - cuvinte,
poeme, cântări, cântarea cântărilor
ce s-au scris, se vor scrie...
Şi zeii te privesc cu invidie, uneori,
pentru bucata ta de cer şi fluturii de pe umăr -
curenţii de aer ce urcă, urcă şi coboară.

În fiecare dimineaţă aspiri litere din tine
ce atârnă uscându-se în bătaia vântului,
Nu ai nevoie de cântecul altora,
ştii ce-i zborul, flacăra, apa şi focul,
îţi porţi dorinţa-ecou prin fiecare iubire,
Oare tu eşti aici, acolo, risipit pe aripi de vis
în fiecare gând, lacrimă, respiraţie, lumină?

On se demande ce qui se passe - Irina Lucia Mihalca
Traducere : Carmen Catană

Chaque matin, on aspire des lettres de soi,
Des majuscules, froides, chaudes, vivantes,
Des fantasmes qui frémissent dans leur danse - des images dans la glace -
Embrassées en couleurs vers de nouvelles formes de vie.
Des ombres détachées qui frémissent au clair de la lune
Elles semblent jouer avec toi, avec moi, avec nous,
pour faire revivre le mot « désir ».

Chaque matin, on est toujours un autre
On se demande ce qui se passe - l'arbre qui pousse entre nous -
Ah, beaucoup de choses se passent ...
et comment ça ne se passe pas?!...
Ivresse de sens, d’états et d’ombres - mots,
poèmes, chansons, le chant des chants,
ce qui a été écrit, sera écrit ...
Et les Dieux te regardent avec envie, parfois ...
pour ton morceau de ciel et les papillons sur tes épaules -
des courants d'air qui montent, montent et puis descendent.

Chaque matin, on aspire des lettres de soi
Les lettres qui sèchent suspendues dans le vent ,
On n’a pas besoin de la chanson des autres,
parce-qu’on sait ce que le vol, la flamme et la glace signifient,
L'écho de ton désir traverse chaque amour,
Es-tu là ou tu te disperses sur les ailes du rêve
dans chaque pensée, chaque larme, chaque respiration, toi Lumière?

[Ion Lazăr da Coza]

Dragă Irina, dar şi voi colegi mai tineri, pe timpul lui Ceauşescu, era istoria oficială, cea care se învăţa la şcoală. Însă prin diverse medii circula şi istoria adevărată. Ciudat poate să vi se pară, un astfel de mediu erau almanahurile. Într-un tiraj de 150.000-200.000 de exemplare, ele se epuizau în mai puţin de o săptămână. De acolo am aflat câte ceva despre aromâni. Pentru acest popor demn cu destin tragic, mai mult decât respectul meu!

da Coza

[Irina Lucia Mihalca]

Domnule Da Coza, frumusetea si valorile aromanilor este spirituala, sufleteasca, pornind de la radacinile lor, de la neam, la rezonanta limbii atat de dulce, la traditii. Restul sunt efemere.

Sa ne amintim de valorile date de aromanii din Romania: Bolintineanu, I.H.Radulescu, O. Goga, St. O. Iosif, fam. Gojdu, N. Labis, L. Blaga, Noica, Nicolae Iorga, Ghica, Mihai Viteazul, Andrei Saguna, Avram Iancu, I.L.Caragiale, Macedonski, Gellu Naum, Matilda Caragiu Marioțeanu si lista poate continua.  Sunt foarte multi. Va postez doua strofe traduse in aromana din Moartea Caprioarei, stiu ca veti aprecia frumusetea si muzicalitatea ei.

http://www.youtube.com/watch?v=yOOGU-zuCbw

Cânjina arsi ortsi adiari di vintu,
Soarli's tuchi si cursi pisti locu,
Armasi tserlu hiertu si golu.
Cuvadzi scotu di'tu fântanâ nâmolu,
Pisti pâduri tut ma deasi, piri, piri,
Tsi gioacâ aghri, a harlui mintiri,
Mi iau dupa afendi, pri dzeanâ pi'tu vreascuri,
Şi bradzâi mi azgrâmâ, arâi şi uscatsâ,
Anchisimu deadunu la vâtamarea di căpari,
Vâtamarea foamiei tu muntsâi Carpatsi,
Seatea mi surpâ.Hiarbi pri chiatrâ
Hirlu di apâ di'tu shopatu sprilinsu.
Tâmpla pi umiru s'alasâ .Calcu ca tu na alta
Lumi, angricoasa shi hani.,

Ashtiptamu t'unu locu iu nica asunâ,
Di'tu trimburarea di aundi lishoari, aizvurli,
Cându v'as ascapitâ saorli, cându va's da luna,
Aoa v'as yina t'as adapâ
Unâ câti unâ caprioarli.

 

Cu pretuire, va imbratisez si eu, Irina

[Irina Lucia Mihalca]

Sofy, cu fiecare clipa noi intelesuri capata viata, cu fiecare traire parcurgem noi trepte spre intelegerea vietii. Multumesc pentru aplecarea asupra poemului si impresii.

Cu pretuire, Irina

[Irina Lucia Mihalca]

Multumesc pentru vizionare, lectura si aprecieri, draga Maria.

O seara minunata iti doresc!

[Ion Lazăr da Coza]

Nici nu trebuie să mă întreb ce se întâmplă - ştiam că aromâni-s bogaţi: familia Becali în bani, familia Mihalca în metafore!

Îi îmbrăţişăm pe amândoi... dar mai ales pe Irina!

da Coza

[Sofia Sincă]

Dintr-o clipă a vieţii faci un poem bogat, metafore în care pui sentiment, idei, mesaj de transmis cititorului şi creezi puntea de legătură. Se numeşte talent.

Cu deosebită apreciere, Sofy!

[Belean Maria Ileana]

in fiecare dimineaţă aspiri litere din tine
ce atârnă uscându-se în bătaia vântului,'- frumos si aici

montajul este superb

felicitari Irina