„A muri înseamnă, de fapt, a te muta într-o stea”

[Ana C. Ronescu]

Cu acest citat din, culmea, scepticul Octavian Paler, am încercat să-mi alin, în ultimele două-trei zile, întâi nedumerirea, apoi revolta și, în cele din urmă, tristețea profundă la citirea cumplitei vești a trecerii în eternitate a magistrului Ion Lazăr da Coza. M-am considerat, de ceva timp, privilegiată și onorată să beneficiez de comentariile domniei sale, adesea generoase, la încercările mele literare, pe care le așteptam cu emoție, de fiecare dată. Mă consider privilegiată și onorată că am descoperit aici, și nu numai, o parte din excepționalele sale creații literare și pe care le voi reciti, in memoriam, ori de câte ori îmi va fi dor de verva inteligentă a scrierilor sale. Nu în ultimul rând, am respectat nespus patriotismul asumat și dragostea sa militantă pentru limba româna.

Doamnă Lisia Lazăr, mă înclin în fața tragicei dumneavoastră încercări și vă sunt, cu sufletul, alături.

Condoleanțe, tuturor!

[Vasilisia Lazăr]

E o durere de care n-am să mă vindec niciodată. Și nici n-aș vrea. Sofia, și eu aș vrea să cred că nu-i adevărat, dar a murit în mâinile mele, Sofia. Nici nu realizam ce se întâmplă, nici nu voiam să accept. A murit în tăcere, de parcă ar fi adormit. Apoi a venit în visul meu și m-a îmbrățișat de rămas bun. O îmbrățișare din altă lume. Și a murit și în vis. :((((( 

Mulțumesc, Ana! Să știi că te aprecia mult.

[Chris]

:(( sa speram ca asa este...

[Valeria Merca]

Citind titlul mi-am amintit că exact în acest fel i-am  „explicat” și eu nepoțelei mai mici despre plecarea bunicului ei/ soțul meu (pe care l-a iubit enorm). 

Dragului nostru Ion Lazăr da Coza îi vom păstra o neștirbită amintire.

Pentru draga noastră Lisia, multe cuvinte de îmbărbătare. 

[Mihaela Suciu]

Mulțumesc, Ano, ai punctat corect. Să-i fim sprijin Lisiei şi să-l onorăm pe Ion!

[Sofia Sincă]

Cu toții suntem alături de Lisia Lazăr, în amintirea veșnică pentru dragul nostru, Ion. Pentru mine n-a murit! Mai ales că nu l-am văzut, mă consider privilegiată. Pentru mine trăiește, mă/ne veghează în continuarea. Altfel nu pot să mai scris un cuvânt aici.

Sofi