La poala ierbii

Timpul face popasuri

Printre băltoace

nu este sațietate

ci foame

se satură mai ales din tăceri

întinse

și nu supraviețuiește pe insule

doar pe bucăți de…

oamenii își zugrăvesc pineala

                                 în alb

și o pun la vânzare

 pe prima casă

se suferă de credință acut

la…

Jarul viselor cărunte

 arde-n piuă zborul frânt

 ridul alb tivit pe frunte

 creionează trist frământ.

 

 În tăcerea-ți curg cuvinte

 sub zâmbetul încleștat…

Între mine și tine, o linie dreaptă,

 ca o tăcere, o reculegere

în biserica timpului dintâi...

eu, un zâmbet, tu,…

în fața șemineului

pentru tine

am zidit din cărămizi de apă vie…

La Curte, Doamna din Fanar,

Cu nas grecesc și ochi de corb,

Aprinde-n grindă-un felinar

Și-un roșu-pal ghiaurii sorb

Din umerii…

Ne-am jucat cu dragostea,

orbiți de lumina felinarelor de la periferia orașului.

Sentimentele luaseră forma șoldurilor necenzurate,

strivite de buze…

 Dintre vorbele toate, izbite de maluri,

 Osândiți călători între ștreanguri de vise

 Urcă-n mine un dor  și din sângele-valuri,

 Jumătăți de cuvânt stau de suflet…

Curg munții peste noi fără oprire

Răpuși de cei fără de saț și plini de nesimțire!

Pădurile-au rămas doar amintire,

Iar…

 Nu știu când 

 s-a blocat pasul cernelii

 vulturii negri rup fâșii de lumină 

 din conul de umbră

 palmele goale scot încă

 grăuntele zilei.

 

 Unde s-a…

Vinul cel mai bun e: ”Vin diseară!”

O știe toată lumea, dar

Dacă vii, ia, totuși, domnișoară

Și două baterii de…

De veghe la vadul morii

Plânge cumpăna bătrână,

Şi în pragul înserării

Te-am zărit, măicuţă bună,

Cu cobiliţa-n spinare

Cum o viaţ – am pomenit,

Coborai cele…

Dintre florile regale

Doar duminica e sfântă,

Clopotele  lin cuvântă

În acorduri ancestrale.

Bunicuțe vezi pe cale,

Vânt călduț câmpia…

duci acasă

cumpărăturile anilor

aşezându-le pe diferite rafturi

în simetrie de duminica

atunci când negrul devine alb

iar viaţa ta 

se încrucişează cu…

 De ce mă doare sufletul măicuță

 când tu ești raza ce m-a strâns în brațe,

 din prima clipă-n care au văzut lumina

 ochii mei  plâng .

 

 Și tu plângeai cu lacrimă de…

că nu se găsește nicio fântână

să ne fotografiem,

numai două luni noi

peste dealuri de pleoape

palide de absențe

și de ne-aproape...

aș fi putut fi matca râului…