uite

[paparuz adrian]

 

renasc

iubito

 chiar acum sunt pălmuit

pentru primele lacrimi

 

pe aici se bucură toți

iar eu nu-nțeleg

de ce râd ei

când un suflet coboară

în suferinţă

 

mi-e milă

de această mamă

care-și leagă fericirea de mine

de sânii

pe care-i voi vlăgui

 încercând să mă fac om

de bucuria tipului

care se crede tată

în așteptarea beției

 promise şomerilor

din cartier

 

sunt atât de inocenți

 draga mea

în necredințele lor

încât viața li se pare a fi un tren

cu gări desenate

 de Dumnezeu

 

renasc iarăși iubito

niciodată nu voi renunța

să te caut  

ori de câte ori

eternitatea îmi va da un bilet de voie

 

încă nu știu

dacă  și tu ai revenit

sau mă aștepți deja

pe aceeași plajă

ca acum o mie de ani

ca acum o sută

 

dar dorul de tine

dorul de noi

te va regăsi oricum

ori de câte ori vom muri

neîmpliniți

 

uite

renasc iubito

chiar acum sunt pălmuit

pentru primele lacrimi

 

 

 

 

 

[paparuz adrian]

stima, domnule da Coza!

[Ion Lazăr da Coza]

Iubire dureroasă...

Excelentă poezia!

da Coza

[paparuz adrian]

multumesc

[Nikol MerBreM]

Iubirea care răzbate dincolo de ciclul reîncarnărilor, iubirea karmica...Mi-a plăcut mult!

[Sofia Sincă]

Iubirea eternă... De când lumea și în toate limbile iubirea este aceeași. Emoții ancestrale, declamații vibrante în numele iubirii formează efectele acestui poem.

Admirație pentru construcția lui, originală!

Sofy

[Chris]

Eternitatea dă bilet de voie când este vorba despre dragoste sau cel puţin aşa sper şi eu.

Frumos, am citit cu plăcere...