Primăvara când se-arată

[Elena Mititelu]

Primăvara când se-arată
( glosă )

Primăvara când se-arată,
Soarele înfruntă norii,
Se aprinde zarea toată,
Se întorc în crâng cocorii.

În livezi și pe câmpie
S-a trezit natura, iată,
Animații, bucurie…
Primăvara când se-arată.

Cete mândre de copii
Dau concerte vrăjitorii;
Câtă zarvă pe câmpii,
Soarele înfruntă norii.

S-a înseninat tot cerul,
Luna fuge vinovată,
Stelele-și strâng colierul,
Se aprinde zarea toată.

Iarba-i crudă pe toloacă,
Printre flori colindătorii
Cu căldura-n unde joacă,
Se întorc în crâng cocorii.

Se întorc în crâng cocorii,
Se aprinde zarea toată,
Soarele înfruntă norii,
Primăvara când se-arată.
25-03-2020
Elena Mititelu

[C.Titi Nechita]

O primăvară frumoasă pentru tot sufletul!

[Valeria Merca]

Tare frumos, Elena! Ai respectat regulile impuse de această specie a poeziei cu formă fixă  - glosa - și... ai adus primăvara pe Însemne Culturale! :)  Nu e ușor să scrii un asemenea text. Din partea mea, felicitări!

[Mihaela Suciu]

Eu urmăresc toate păsările care se întorc. E cea mai mare bucurie când văd berze, atunci e primăvară!

[Sofia Sincă]

Luminoasă ca primăvara.

Pe ici pe colo mai ai câte un vers ieșit din ritm din motive de accente.

Am citit și m-am înveselit (puțin, având în vedere această primăvară tristă) cu primăvara ta, Elena.

Sofi