de ce timpule?

[ION IONESCU-BUCOVU]

de ce timpule?

am stat mereu și m-am întrebat

de ce timpule te războiești cu noi

(când filozoful cetății trece printre ruine)

eu îngândurat și nebun timpule

agățat de cumpăna nopții  aștept să

oprești toate clepsidrele lumii

ce vină au cuvintele mele care caută

 un țărm mai curat în această noapte

printre visele-mi unde țipă albatroșii

și se fac săgeți peste o mare curată

sfinții au mucezit în icoane la casa

părinților mei și grinzile s-au făcut

 cruci de ceară s-a veștejit și nucul

părinții fug prin istorie pe dealurile

lor pe unde secerau pâinea și ne-o puneau

 pe masa cu trei picioare unde sunt norii

 cu ugerele păroase care veneau

înfuriați și ne spălau de păcatele

unei zile de vară unde sunt stelele și luna

acelei lumi timpule care ne spuneau

o poveste de ce ne cari oasele

și le deșiri spre infinit și ne îndeși capetele

 în lanțuri de spânzurători timpule

de ce sădești visul fecioarelor

în marmore din care curg lacrimi

peste sălciile îngenunchiate timpule

cramele lunii varsă licoarea galbenă

peste sufletul nostru ca o dulce otravă

și tăcerea ne aruncă pe umeri

dantela ofeliei brumată de aerul primăerii

lumina amintirii se rupe în fața ta timpule

și aruncă spre cer zborul pasărei liră

culegând printre nori vase de iluzii

nu mai fugi pe câmp timpule

privește înapoi în zarea  unde

se aude cornul domol al primului bucium

aici a înviat și a murit veșnicia…

sâmbătă, 23 martie 2013

 

[chindea maria elena]

"aici a înviat și a murit veșnicia…" - în fiecare clipă, în fiecare celulă a corpului nostru, a corpului vieţii, manifestării în integralitate! Sublim! Drag, Gerra

[gina zaharia]

Iar clepsidra cerne sentimentul zborului...

Admirație!

[Vasilisia Lazăr]

Felicitări! Frumos poem! Frumos!

[Sofia Sincă]

Timpul a împrumutat cuvântul pentru a exista. "Exista un timp pentru toate" spune Eclesiastul.

Timpul preocuparea multor poeţi.

Am citit cu deosebită plăcere, Sofy!