Îngerul cu aripa frântă (fragment)

[Elena Mirca]

În tăcerea lui...soarele intră prin geamul larg, perdeaua flutura prin briza de vânt zgomotos prin odaie, își aprinse o țigara, se lepădase demult însă în acest moment simțea necesitatea să mai otrăvească ce nu era încă înnegrit, un surâs îi pluti pe față. Sensuri ruinate în acel fum plutitor dincolo de fereastră, în văzduhul unui univers din care viața părea să îi calce pe picioare, și ea... de ce ea? Își ținti ochii spre ușă, era prin bucătărie. Nu își putea controla emoțiile ca niște pescăruși obraznici și fără zgomot deasupra unei mări ce lovea cu țărmurile în pereții sufletului. Trecea fiecare secundă dureroasă, usturând prin gâtlej, acolo peste geam verdele se bătea cu cerul în armonia frumosului, însă inima se zbătea atât de zgomotoasă, de ce îi tremurau degetele, sângele îi ardea venele.  Aruncă chiștocul peste geam, cu furia de a trage în nări toată cortina cu imaginile fericirii. Un ecou de cântece aduse de la orizontul unității militare îl făcu să râdă, capul lui se sprijini de perete. Viața își planta stâlpii pe marginea șoselei chiar dacă producea durere săpând unele gropi, însă el nu era sigur dacă pe asfaltul lui mai exista nădejde, și lămpile speranței îi vor aduce ei visurile împlinite, poate era bine să se oprească... clătină din cap, nebun să fie dacă reușea să renunțe să își sfințească realitatea lângă alunița ei de pe sân, își presă gura cu forță biruit de peisajul de dincolo, acolo unde creasta pădurii de salcâmi mângâia zborul păsărilor pilotând văzduhul. Ea își făcu intrarea în odaie. Halatul de la baie îi descoperea o dungă ce chema ispititor între sâni. Își luă o poză mai confortabilă trezind sub ochi acele încrețituri în care se îmbăta creierul.  Era pierdut să își ridice ochii, să împingă cu forță în pieptul ce nu reușea să respire în ritmul cuvenit, inima trăgea înapoi, simțurile zburdau înainte. Își strânse pumnii tentat să nu o ia la goană pe șinele erosului, avea nevoie de stații în care ea să își pecetluiască amintirile. Îi punctă cu degetul spre halat fără grai și îi făcu din ochi ruinat între sensuri, ea mișcă din umeri și... colanul între degetele ei părea o veșnicie precum și buzele lui sufocate între respirația ce își lua un ritm diferit. Ea începu să radă și cu pași lenți se îndepărtă spre ușă.

-          Scuze nerăbdătorule, trebuie să fac un duș, simt că miros a supă de legume!!  Ea dispăru după ușă încă citind umbra din ochii lui, însă peste câteva secunde capul apăru de după ușă. Zâmbetul în care se încalci el din momentul în care o întâlni, radia puternic, sper să îmi duci lipsa, strigă ea și dispăru...

 În psihicul lui secundele lunecau ca apa pe cabina dușului, aburind mintea, își strânse buzele între dinți, fantezia îi scânteie ochii, arzând la cireașa sânilor lipită de peretele rece de faianță și trupul lui presând-o... Nu avu timp sa își plângă despărțirea și intra  în baie, de haine se izbăvi repede fascinat de silueta cuprinsă de apa dușului, o cuprinse de la spate și își lipi gura de ceafă . Lăsând ca mădularele lor să își simtă balanța  de pe care era tentat să o atingă, să o posede. Erecția lui o incită, ea își împinse fundul mai adânc sub el, dornică să îi simtă  brațele pe coapse, presând cu foame, în drumul sărutărilor pe umeri, gât, lângă ureche o slăbea, apa îi inundă într-o frământare de siluete fulgerând simțurile. Mână lui ajunse pe sân, când intră în ea. Gemu și se sprijini cu mâniile de faianță, împingându-se în el, o înconjură de sub pântec și o ritma pe plăcerea lui, părul ei lung îi intra în grumazul frământat în nebunia fără oprire. Nu putea declara fiind în ea era ca într-o cămașă de forță din care nu se dorea eliberat, fiecare adâncire zvâcnea în pulsurile lor în clocotirea atomilor, fără dorința să se oprească sau să își ia încă sfârșitul, îi trecu cu buricul degetelor pe spate în lunecarea pe pielea udă, fascinat să simtă focul în porii lui. O întoarse cu fața spre el și o lipi de perete răstignind brațele sus. Gurile lor biruite de stropii apei se întâlneau spontan, o dorea trasă în nări, o dorea pe gustul limbii când îi năvăli în gură. Mâniile erau fără control, lunecând, pipăind fanatic fiecare curbă, grumazul clocotea să îi simtă sfârcurile sub el, își dezlipi fața și o studie pe câteva secunde mulțumit de uraganul pe care îl porni în ea, acel surâs bestial îi pluti satisfăcut, o prinse demonic cu o mână de fund și îi desfăcu cracii până o ridică pe coapse intrând în ea, suspinul tremurat îi închise ochii. Ignorând ghearele ei înfipte în ceafa lui și din gura care izbucni o cerere, tortura fanteziei încă nu era deplină, îi trecu cu gura printre deschizătura dintre sâni până în sus, strângând picăturile apei pe ea, se agăță tandru de bărbie fără stopurile pulsației, simțind-o trăind-o în pori, acoperită sub streașina inimii ce spumega în ritmul fără margini. Fiecare lipire unul de altul, sfâșiere între blestemul de a se poseda mai puternic, mai vârtos, între dragoste și ura de a intra în dincolo, respirațiile inundate de apă tremurând între șoaptele de iubire în zdrobirea coapselor în lava simțurilor, până cele câteva secunde de la capătul tunelului îi duse în extaz. Au rămas lipiți unul de altul ascultând apa lunecând pe  trupurile lovite de fulger. Buzele lui cărnoase se lipi de ureche rostind cuvinte ce îi lunecau ca un ulei vindecător pentru suflet.

 

[Sofia Sincă]

O clipă de amor sub duș... :))  Destul de îndrăzneț descris actul sexual, erosul momentului. E și asta o artă... :))

Ai și unele neajunsuri: repetiții care încurcă și multe semne diacritice lipsă sau în plus.

Uite, de ex: deasupra unei mari ce lovea,- mări ce lovea. La asemenea texte pentru a nu contracara efectul, trebuie să fie absolut corecte. Sau, cu cuvinte - se putea prin cuvinte, rostind cuvinte.

Am citit cu plăcere, (ce pot să zic)    :))

Sofy

[Elena Mirca]

Sofia Sincă a spus :

O clipă de amor sub duș... :))  Destul de îndrăzneț descris actul sexual, erosul momentului. E și asta o artă... :))

Ai și unele neajunsuri: repetiții care încurcă și multe semne diacritice lipsă sau în plus.

Uite, de ex: deasupra unei mari ce lovea,- mări ce lovea. La asemenea texte pentru a nu contracara efectul, trebuie să fie absolut corecte. Sau, cu cuvinte - se putea prin cuvinte, rostind cuvinte.

Am citit cu plăcere, (ce pot să zic)    :))

Sofy          

multumesc frumos Sofy de popas asupra fragmentului, ma simteam nesigura in unele formulari iar greselile  sper le-am corectat, multumesc!!

[giurgiu maria]

Am lecturat cu plăcere! 

[Elena Mirca]

giurgiu maria a spus :

Am lecturat cu plăcere! 

multumesc frumos de popas Maria!