Lacrima pietrei
meditează pe ipotenuza infinitului.
Rugina
din trupul vântului decedat
se hrănește cu petale.
Nu mobilizez nici bulgării de pământ hibrid
blocați pe hârtie,
nici
privirea cerului
care caută nanoroboți în cutiile viitorului.
Mă ciupesc
să simt
revolta din ființa-mi răvășită.
Cine sunt?
Amprenta teleportată din trupul inocent
în câmpul necunoașterii
sau, poate,
doar zbuciumul gândului pălit în clipa incoloră.
Adaugă un comentariu
Hm! Mie mi se pare interesant.
Drag,
Nikol
sună puțin forțat în prima parte
apreciez ultima parte, curge ceva mai lin
cu prietenie,
Mihaela
Se simte o rigiditate în încercarea de a construi figuri de stil, Dorina. Modul în care combini cuvintele, epitetele atribuite nu sunt cele dorite/ potrivite. Din păcate, nu e doar părerea mea. În strofa de la final, textul pare că-și revine.
Am citit cu interes.
Pe câmpul acesta e pajiştea calului cu botul turtit, gâtul scurt, fără aripi...
J' Arrive!
Înșirând cuvinte goale ce din coadă au să sune, poezia e orfană de substanță, de emoție, de mesaj. Biata de ea, o compătimesc sincer. Pe mine nu m-ai convins cu futurismul ăsta!!!
Beție de cuvinte apoetice.
da Coza
Un text făcut să epateze... Termen nonpoetici, tehnici puși la întâmplare, ca în adolescență, când transformam gândurile în formule matematice. Băieții foloseau mai mult astfel de trucuri pentru a impresiona.
Pe mine nu m-a prins.
Sofi
Mai bine ca alte dăți. :)
Cine sunt? Timp pribeag - sugestiv!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE