DESPRE SCRIERE ȘI SCRIITORI - DEZBATERI

În acest spaţiu se vor discuta toate problemele ivite pe Site-ul ÎNSEMNE CULTURALE, în vederea aplanării şi rezolvării controverselor sau conflictelor de orice natură, ivite între membri, dar și despre scriere.

  • Delia Stăniloiu

    Mulţumesc pentru invitaţie. Sper din tot sufletul să nu dezamăgesc.

  • Emil Dumitru

    Sper din tot sufletul să fie totul constructiv. Să lăsăm orgoliul să doarmă liniştit şi să fim prieteni în adevăratul înţeles al cuvântului. 

  • Vasilisia Lazăr

    Asta ne dorim şi noi, domnule Emil. Tot respectul meu,

  • lecu rodica

    Domnule Alexander,ati propus o discutie interesanta,nu stiu daca parerea mea poate fi relevanta dar numai ca si admirator de arta,ca si spectator al fenomenului artistic nu pot sa nu reactionez ,in sensul bun,la aceasta provocare.
     Chiar daca se referea la publicul de teatru,valabil insa pentru orice public de arta,Brechta afirmat ca a fi spectator este o arta care se invata.Si asa si este.Daca nu vom pricepe ce a fost perceput inseamna ca doar am privit si nu am vazut.A fi inpreajma unei opere de arta  nu ai initiat un dialog daca atentia nu-ti este captata,sa te focalizezi exclusiv pe obiect,e nevoie de un travaliu spiritual.Asa ca, chiar expresia schematica poate induce emotia daca este descifrata.Tocmai pentru a intelege cuvintele au fost reperezentarile grafice,de la pictograme incoace.Ideea este un act singular,al individului,instrumentul ei-limba -este colectiva.Da,exista libertatea de expresie,Picasso oare cit de gustat a fost si este?Ideea nu-mi apartine dar am retinut-o:menirea artei nu este sa copieze  natura,ci sa consemneze atitudinea omului fata de ea.Ce inseamna ,,sarutul'' lui Brincusi?Arta  terbuie sa  ne faca sa contemplam nu sa preluam gata facut.Sigur ca odata cu evolutia noastra se diversifica si mijloacele de expresie,poate chiar se simplifica prin simboluri,atunci mim-ul nu spune nimic?Arta cred ca ar trebui sa fasca vizibil ceea ce este invizibil...
    Nu stiu, dar trebuie sa facem functional ochiul interior,Noica spunea ca exista un ochi exterior si unul interior.Ochiul exterior merge pina la exctitatea ultima,cel interior incearca sa prinda,cu exactitate cu tot,insusi adevarul.Arta conceptuala are nevoie de sustinere.Personal,nu sunt pentru schematisme dar nici nu ne putem izola in propria carapace si sa minimalizam  ceea ce nu ni se dezvaluie la prima vedere.
    Discutia poate fi foarte ampla, avind in vedere imprevizibilitatea mesajului estetic,receptarea,libertatea gustului.

  • Sude Emil Iulian

    pentru că nu are direcţie , scopul există şi nu există, libertatea absolută de expresie-- s-a observat cu utilitarismul cât a rezistat , îmi pare un simbolism precar, nimic nou, ţinând cont că indiferent când este, a fost, v-a fi scrisă poezia de calitate tot poezie de calitate rămâne.

  • constanta popescu

    despre teme...nimic nou sub soare, noi suntem utulizatori ( suntem aroganti cand credem ca suntem creatori) si cernem totul prin sita sensibilitatii, e educatiei si a inspiratiei de moment, restul sunt exercitii stilistice (trudite ) frumoase si goale ...in rest multumesc d-nei Sofia Sinica, prefer cararile batute si luminoase

  • Ioan Muntean

    Reguli pentru desărțirea în silabe

    A. Despărţirea grupurilor de cuvinte şi a abrevierilor

    1. nu se despart la sfârşit de rând, ci se trec integral pe rândul următor:

    • abrevierile (ex. UNESCO, S.N.C.F.R., lt.maj.)
    • derivatele scrise cu cratimă de la abrevieri ( ex. R.A.T.B-ist)
    • ! numele proprii de persoane (ex. Popescu, Abd el –Kader)
    • numeralele ordinale scrise cu cifre şi litere ( ex. V-lea, 5-a)

    2. se recomandă să nu se separe de la un rând la celălalt, ci să se treacă împreună pe rândul următor:

    • prenumele ( sau abrevierile prenumelor) şi numele de familie ( ex. Ion Popescu)
    • notaţiile care includ abrevieri ( ex. 10 km, art.3)

    3. !se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice şi a numelor proprii din denumirile unor instituţii, indiferent de ordine ( ex. Roman S.A., F. C. Argeş, “ Monitorul Oficial”)

    B. Despărţirea în interiorul cuvintelor

    ! regula generală şi obligatorie a despărţirii cuvintelor la capăt de rând în limba română este interdicţia de a lăsa la sfârşit sau la început de rând o secvenţă care nu este silabă excepţie:grupurile ortografice scrise cu cratimă ( ex. dintr-/un, într-/însa), la care se recomandă evitarea despărţirii

    ! normele actuale prevăd despărţirea după pronunţare; este acceptată şi despărţirea după structură cu unele restricţii faţă de recomandările din DOOM1 vocalele în hiat se despart ( ale-e, fi-inţă, le-ul)

    când literele e, i, o, u, w, sau y notează o semivocală , despărţirea se face înaintea lor ( agre-ează, su-ie)

    diftongii alăturaţi se despart sau diftongii şi triftongii se despart de vocală sau de diftongul care le precedă ( ploa-ie, tă-iai, cre-ioane, pro-iect)

    o consoană între vocale trece la secvenţa următoare (ba-bă, ta-xi)

    în succesiunea de două-patru consoane, despărţirea se face, de regulă, după prima consoană

    a) două consoane între vocale se despart ( ac-tiv, az-vâr-li)

    excepţii:

    • trec împreună la secvenţa următoare succesiunile de consoane care au ca al doilea element l sau r şi ca prim element b, c, d, f, g, h, p, t, v ( ca-blu, neo-brăzat, co-dru, cu-pru, litru)
    • nu se despart consoanele duble din cuvinte şi nume proprii cu grafii străine, care notează sunete distincte de cele notate prin consoana simplă corespunzătoare din limba română ( Negru-zzi)

    b) trei consoane între vocale se despart după prima consoană ( fil-tru, delin-cvent, cus-cru)

    excepţie:
    în următoarele succesiuni de trei consoane , despărţirea se face după primele două consoane lpt,mpt,mpţ, ncs, nct, ncţ, ndv, rct, rtf, stm ( sculp-ta, somp-tuos, punc-ta)

    c) patru consoane între vocale se despart după prima consoană ( ab-stract, con-structor, în-zdrăveni)

    excepţii:

    • în unele succesiuni de patru consoane, despărţirea se face după a doua consoană ( gang-ster, port-drapel, trans-planta)
    • în unele succesiuni de patru consoane în care nicio segmentare fonetică nu se susţine, despărţirea se face după a treia consoană (vârst-nic)

    d) cinci consoane între vocale se despart după a doua consoană ( opt-sprezece) despărţirea după structură este acceptată atunci când capătul rândului coincide cu limita dintre componentele cuvintelor “formate”

    Despărțirea după structură

    se pot despărţi şi după structură cuvintele compuse şi cele derivate cu prefixe ( drep-tunghi/ drept-unghi, por-tavion/ port-avion, nes- prijinit/ ne-sprijinit, su-blinia/ sub-linia)


  • Ioan Muntean

    ... continuare

    !Normele actuale nu mai admit despărţirile după structură care ar conduce la secvenţe care nu sunt silabe sau ar contraveni pronunţării (într/ajutorare, nevr/algic)

    !pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară, deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română, normele actuale recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare sau renunţarea despărţirii, dacă aceasta ar contraveni regulilor ( ab-stract, su-biect, a-broga, o-biect)

    la cuvintele scrise cu cratimă sau cu linie de pauză se admite, atunci când spaţiul nu permite evitarea ei, şi despărţirea la locul cratimei/ liniei de pauză ( aducere-/ aminte, ex-/ ministru, flash-/ ul, vazându-/ mă)

    la cuvintele scrise cu apostrof, pentru păstrarea unităţii lor, despărţirea la capăt de rând trebuie evitată când locul despărţirii ar coincide cu locul apostrofului.