Limba română este una dintre cele mai complexe limbi. Acest fapt dovedeşte vechimea ei. Fiind o limbă vie, apar noi şi noi reguli şi reglementări întru folosirea corectă a ei. Acest curs se adresează tuturor celor care vor să afle astfel de noutăţi şi să îi ajute pe doritori să îşi perfecţioneze cunoştinţele lingvistice.
Printre greşelile de limbă frecvente pe care le fac românii se numără şi pleonasmul. Expresii precum „a coborî jos”, „întuneric beznă”, „a avansa înainte” sau „babă bătrână” au pătruns în reflexul lingvistic românesc, putând fi auzite la tot pasul.
Pleonasmul este o eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, prepoziţii care se repetă în mod inutil în aceeaşi idee (DEX 2009). Multe dintre construcţiile pleonastice provin din alăturarea neglijentă a două sinonime care pot fi adverbe (decât numai, în afară numai de, în afară decât), prepoziţii (ca drept) sau conjuncţii (dar însă). Constituie surse ale pleonasmului şi împrumutul unor cuvinte din alte limbi sau neadaptarea corectă a neologismelor.
Pe de altă parte, dorinţa unor persoane de a fi cât mai convingătoare în exprimare şi de a sublinia o anumită idee a avut ca rezultat alăturarea neinspirată a unor cuvinte, cum ar fi: babă bătrână, ani de zile, a vedea cu ochii săi, a cădea jos, a auzi cu urechile sale.
„Tot ca o consecinţă a faptului că în comunicare cuvintele realizează combinaţii mai mult sau mai puţin frecvente, sunt şi grupurile de cuvinte în care determinantul este simţit ca insuficient motivant din punct de vedere semantic, obligatorie fiind deci prezenţa unui determinant care să îi complinească înţelesul. Foarte răspândite, fără a fi considerate pleonastice la prima vedere, sunt cocină de porci, mujdei de usturoi, slănină de porc, sloi de gheaţă, solniţă de sare, şorici de porc, stână de oi”, susţine profesorul Liviu Groza.
De unde provin cele mai des întâlnite pleonasme din limba română?
Unele pleonasme provin din calc lingvistic (n.r-procedeu mixt de îmbogăţire a lexicului şi frazeologiei unei limbi) si, potrivit lingviştilor, foarte multe dintre construcţiile calchinate sunt de origine franceză:
a prevedea viitorul - prevoar vavenir
a îngheţa de frig - geler de froid
a coborî în jos - descendre en bas
nul şi neavenit - nul et non avenue
l-am auzit cu urechile mele - je l'ai entendu de mes oreilles
Exemple de pleonasme des întâlnite:
Cutremur de pământ: Profesoara de limba română Ileana Căprioară susţine că trebuie evitată repetarea determinantului „de pământ”, deoarece se regăseşte în definiţia substantivului „cutremur”.
Costum de haine (de baie): este un alt pleonasm destul de folosit de români. Ileana Căprioară atrage atenția că nu este necesar să se specifice „de haine”, întrucât se subînțelege din definiția substantivului determinant „costum”.
Catastrofă tragică: în definiţia substantivului „catastrofă” (n.r. eveniment tragic de mari proporţii, cu urmări dezastruoase) se regăseşte sensul adjectivului determinant.
Perspectivă de viitor: sensul determinantului „de viitor” este inclus în definiţia substantivului „perspectivă”.
Leac vindecător: adjectivul „vindecător” nu mai este necesar caci leacul are drept rezultat vindecarea, explică Ileana Căprioară în lucrarea „Dicţionar de pleonasme”.
Alcoolemie în sânge: sensul determinantului „în sânge” este inclus în definiţia cuvântului „alcoolemie”- prezenta alcoolului in sange.
Bulion de roşii: sensul determinantului „de roşii” este inclus în definiţia substantivului determinant „bulion” (pastă conservată din pătlăgele roşii-DEX).
Marele magnat: adjectivul mare este cuprins în definiţia substantivului „magnat”, care are la bază adjectivul latinesc „magnus” -mare. Corect ar fi magnatul industriei etc.
A masacra în masă = a ucide cu sălbăticie şi în masă oameni care nu se pot apăra. Sensul verbului „a masacra” include şi sensul determinantului „în masă”.
A aduce aportul: Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Romane, aportul este contribuţia adusă de cineva într-o acţiune comună. A aduce aportul este un pleonasm pentru ca se repetă verbul „a aduce”.
Agheasmă sfinţită: sensul adjectivului „sfinţită” este inclus în definiţia substantivului determinant „agheasmă”.
CURS DE LIMBA ROMÂNĂ
80 membri
Descriere
Limba română este una dintre cele mai complexe limbi. Acest fapt dovedeşte vechimea ei. Fiind o limbă vie, apar noi şi noi reguli şi reglementări întru folosirea corectă a ei. Acest curs se adresează tuturor celor care vor să afle astfel de noutăţi şi să îi ajute pe doritori să îşi perfecţioneze cunoştinţele lingvistice.
Cele mai frecvente pleonasme din limba română
de către Vasilisia Lazăr
Feb 4, 2018
Printre greşelile de limbă frecvente pe care le fac românii se numără şi pleonasmul. Expresii precum „a coborî jos”, „întuneric beznă”, „a avansa înainte” sau „babă bătrână” au pătruns în reflexul lingvistic românesc, putând fi auzite la tot pasul.
Pleonasmul este o eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, prepoziţii care se repetă în mod inutil în aceeaşi idee (DEX 2009). Multe dintre construcţiile pleonastice provin din alăturarea neglijentă a două sinonime care pot fi adverbe (decât numai, în afară numai de, în afară decât), prepoziţii (ca drept) sau conjuncţii (dar însă). Constituie surse ale pleonasmului şi împrumutul unor cuvinte din alte limbi sau neadaptarea corectă a neologismelor.
Pe de altă parte, dorinţa unor persoane de a fi cât mai convingătoare în exprimare şi de a sublinia o anumită idee a avut ca rezultat alăturarea neinspirată a unor cuvinte, cum ar fi: babă bătrână, ani de zile, a vedea cu ochii săi, a cădea jos, a auzi cu urechile sale.
„Tot ca o consecinţă a faptului că în comunicare cuvintele realizează combinaţii mai mult sau mai puţin frecvente, sunt şi grupurile de cuvinte în care determinantul este simţit ca insuficient motivant din punct de vedere semantic, obligatorie fiind deci prezenţa unui determinant care să îi complinească înţelesul. Foarte răspândite, fără a fi considerate pleonastice la prima vedere, sunt cocină de porci, mujdei de usturoi, slănină de porc, sloi de gheaţă, solniţă de sare, şorici de porc, stână de oi”, susţine profesorul Liviu Groza.
De unde provin cele mai des întâlnite pleonasme din limba română?
Unele pleonasme provin din calc lingvistic (n.r-procedeu mixt de îmbogăţire a lexicului şi frazeologiei unei limbi) si, potrivit lingviştilor, foarte multe dintre construcţiile calchinate sunt de origine franceză:
Exemple de pleonasme des întâlnite:
Cutremur de pământ: Profesoara de limba română Ileana Căprioară susţine că trebuie evitată repetarea determinantului „de pământ”, deoarece se regăseşte în definiţia substantivului „cutremur”.
Costum de haine (de baie): este un alt pleonasm destul de folosit de români. Ileana Căprioară atrage atenția că nu este necesar să se specifice „de haine”, întrucât se subînțelege din definiția substantivului determinant „costum”.
Catastrofă tragică: în definiţia substantivului „catastrofă” (n.r. eveniment tragic de mari proporţii, cu urmări dezastruoase) se regăseşte sensul adjectivului determinant.
Perspectivă de viitor: sensul determinantului „de viitor” este inclus în definiţia substantivului „perspectivă”.
Leac vindecător: adjectivul „vindecător” nu mai este necesar caci leacul are drept rezultat vindecarea, explică Ileana Căprioară în lucrarea „Dicţionar de pleonasme”.
Alcoolemie în sânge: sensul determinantului „în sânge” este inclus în definiţia cuvântului „alcoolemie”- prezenta alcoolului in sange.
Bulion de roşii: sensul determinantului „de roşii” este inclus în definiţia substantivului determinant „bulion” (pastă conservată din pătlăgele roşii-DEX).
Marele magnat: adjectivul mare este cuprins în definiţia substantivului „magnat”, care are la bază adjectivul latinesc „magnus” -mare. Corect ar fi magnatul industriei etc.
A masacra în masă = a ucide cu sălbăticie şi în masă oameni care nu se pot apăra. Sensul verbului „a masacra” include şi sensul determinantului „în masă”.
A aduce aportul: Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Romane, aportul este contribuţia adusă de cineva într-o acţiune comună. A aduce aportul este un pleonasm pentru ca se repetă verbul „a aduce”.
Agheasmă sfinţită: sensul adjectivului „sfinţită” este inclus în definiţia substantivului determinant „agheasmă”.
Alte pleonasme:
- lihnit de foame
- avansați în față
- biografia vieții
- alienat mintal
- activitate laborioasă
- alegeri electorale
- limuzină de lux
- limonadă de lămâie
- lipom de grăsime
- entuziasm înflăcărat
- înalți prelați bisericești
- a călca în picioare
- cicatrizarea rănii
- jurământ solemn
- a aduce aportul
- conducere managerială
- local public
- asigurarea securității
- a ateriza la sol
- performanță remarcabilă
- concluzie finală
- dăinuie permanent
- pasaj de trecere
- mare magnat
- azil de bătrâni
- spirit de glumă
- privire retrospectivă
- notorietate publică
- zorii zilei
- zbor aerian
- ziar cotidian
- mijloace proprii şi personale
- a survola peste
- omletă de ouă
- palmares de succes
- pacient bolnav
- spital clinic
- summit de vârf
- stea luminoasă
- marea majoritate
- edilul orașului
- cioban la oi
- hit de succes
- a considera de cuviință
- arșiță toridă
- ieși afară
- taci din gură
- am văzut cu ochii mei
- atac agresiv
- primejdia rea
- performanță excepțională
- alocuțiune scurtă
- procent de... la sută
- a îngheța de frig
- festivitate solemnă
- a reține pe loc
- a reuni laolaltă
- deosebit de remarcabil
- sloi de gheață
- a reproduce întocmai
- zvon fals
- prăpastie adâncă
- a pregăti în prealabil
- pălăvrăgeală fără rost
- căldură mare
- plajă de nisip
(sursa: internet)