CURS DE LIMBA ROMÂNĂ

Limba română este una dintre cele mai complexe limbi. Acest fapt dovedeşte vechimea ei. Fiind o limbă vie, apar noi şi noi reguli şi reglementări întru folosirea corectă a ei. Acest curs se adresează tuturor celor care vor să afle astfel de noutăţi şi să îi ajute pe doritori să îşi perfecţioneze cunoştinţele lingvistice.

Virgula, câteva reguli simple de utilizare

Virgula, ca semn de punctuaţie, poate fi imperativă (se pune obligatoriu), prohibitivă (nu se pune deloc) sau facultativă (la latitudinea celui care scrie).

ERORI DE PUNCTUAŢIE ÎN FOLOSIREA VIRGULEI

1) Omiterea virgulei în apoziţii:

- indicarea profesiei, a situaţiei sociale:

către dl F., redactor-şef, toate gândurile noastre…

- precizarea concretă a obiectului, când acesta a fost desemnat neprecis:

noi, oamenii, împotriva limitelor…

Subsemnata, XY, din orașul…

Tocmai el, cel dispreţuit, a avut…

- indicarea numelui:

Premierul român, XY, n-a făcut…

Intră soţia ta, Ana, care ne spune că…

Dar: Viceprimarul XY a făcut… (fiindcă viceprimari sunt mai mulţi);

2) Omiterea virgulei în vocative:

- vocativul este izolat de enunţul ce-l conţine:

a. la începutul frazei:

- Tache, fii cuminte;

Domnule director, şi astăzi…

Măi fraţilor, da’ pe unde eraţi?...

b. mijlocul frazei:

Ce aţi zice, domnule primar, de diversificarea...

c. La sfârşitul frazei:

Cine ridică primul piatra, stimate domn?

Ce faci aici, David?

3) Omiterea virgulei în construcţii incidente:

a. o interjecţie sau o construcţie exclamativă:

Zău, totul se rezolvă!

Şi, uite aşa, apelând la…

b. un adverb predicativ sau o locuţiune adverbială predicativă:

Desigur, lucrurile merg bine.

Viaţa, fără îndoială, are…

Dar, chiar aşa, cum arată…

Sau, mai bine zis, absenţa…

c. un verb predicativ sau copulativ:

Toate sunt la locul lor, veţi zice.

Noaptea, suntem informaţi, au început…

A mers prost, e adevărat, dar vom repara…

d. o propoziţie formată dintr-un număr mai mare sau mai mic de termeni:

Şi, cred eu, au ajuns la…

Pentru că, susţineau dânşii, aşa…

4. Omiterea virgulei în adrese:

Se pune virgulă între termenii generici:

Satul Z, Comuna X, Județul Y.

5. Omiterea virgulei înaintea conjuncţiilor adversative:

a. dar:

În armată se poate ieşi la raport, dar la…

Am făcut războiul, dar ce văd aici…

b. iar:

Înainte funcţionau aiurea, iar acum…

Că unii s-au supărat, iar alţii au auzit…

c. ci:

Faptele nu se petrec acolo, ci la câteva blocuri din vecinătate.

Nu locul sfinţeşte omul, ci omul…

6. Omiterea virgulei în coordonarea adversativă prin juxtapunere:

Juxtapunerea se realizează de obicei prin virgulă:

a. la nivelul frazei:

Vă vine sau nu să credeţi, nici astăzi nu am…

Nu este deturnare de fonduri, este…

Trebuie să staţi în secţie, nu să staţi…

b. la nivelul propoziţiei verbale:

A apărut în faţă zaţul, nu caimacul.

Spectatorii suferă, nu actorii.

c. la nivelul propoziţiei nominale:

Mizerie, nu glumă.

Bălăceală, nu comerţ.

7. Introducerea inutilă a virgulei între subiect şi predicat:

- la nivelul propoziţiei:

a. când subiectul nu este însoţit de determinări:

Ceea ce [,] a dus la…

Acesta [,] a afirmat că…       

b. când subiectul poate fi însoţit de determinări:

Tribunalul Bucureşti organizează…

Domnul XY ne-a cerut…

Membrii ACR au propus…

- la nivelul frazei (propoziţia subiectivă de regenta sa):

Trebuie [,] să mergem la doctor.

Se pare [,] că România are dreptul la…

8. Introducerea inutilă a virgulei între verbul regent şi complementul direct, între subiect şi predicat, între subiectivă şi regenta ei, între predicativă şi regenta ei, indiferent de topică, virgula nu este îngăduită!

Nu trebuie să uitaţi [,] că la începutul…

Nu au crezut însă [,] că acest lucru…

O vorbă din popor spune [,] că niciodată…

9. Introducerea inutilă a virgulei între verbul regent şi complementul indirect:

- complementul indirect aşezat imediat după verbul regent nu se desparte prin virgulă:

Eram hotărât [,] să nu fac…

Se gândeşte [,] că vor apărea…

10. Introducerea inutilă a virgulei  după „deci”, „însă”, „totuşi”:

- în interiorul propoziţiei, conjuncţia deci nu se desparte prin virgulă:

Cuget, deci exist!

Ai carte, ai parte deci!

Se impune deci un program de...

- nu se desparte nici de restul propoziţiei conclusive:

Deci noi putem să…

Deci acolo se poate autoriza…

Deci abia la anul se…

- însă nu se desparte prin virgulă:

a. când este aşezată în interiorul propoziţiei:

Ei însă nu consideră…

Toate însă vorbesc despre…

Revenind însă la viaţa tânărului

b. atunci când se află la începutul unui enunţ:

Însă mai rar găseşti un…

- pentru totuşi se aplică regulile lui deci:

X nu va fi totuşi director…

Dacă totuşi vrei să pleci, pleacă…

O întrebare totuşi persistă…

11. Introducerea inutilă a virgulei înaintea parantezei:

Au apărut [,] (e vremea lor) cireşe

12. Introducerea inutilă sau omiterea virgulei în joncţiunea copulativă:

a. nu se despart prin virgulă părţile de propoziţie sau propoziţiile coordonate prin conjuncţia „şi”:

Puteţi urmări filme artistice, documentare [,] şi seriale

b. virgula se pune în faţa lui „şi” adverbial sau a conjuncţiei „şi” :

Personal, iubesc pe toţi oamenii, şi pe cei simpli, şi pe cei aleşi.

Într-adevăr, şi pe regimul lui Ceauşescu, şi pe regimul acesta

c. se mai pune virgulă înaintea lui „şi” când are valoare adversativă ca „iar”, „însă”, „dar”

Reîntoarcerea la literatură, şi nu ca încercări sezoniere…

Nici n-a început bine campionatul, şi pe ordinea de zi…

d. se foloseşte virgula în coordonarea copulativă când părţile de propoziţie sunt legate prin locuţiunea conjuncţională „precum şi”:

Dezbaterile privind reforma, precum şi măsurile ce se…

Datorită metodologiei predării limbilor străine, precum şi datorită…

e. când e o enumerare: 

Am și casă, și masă, și iaht, și avion, și visuri.

13. Introducerea inutilă sau omiterea virgulei în joncţiunea disjunctivă:

a. coordonatele disjunctive legate prin conjuncţia „sau” („ori”) nu se despart prin virgulă:

Au fost închise [,] sau şi-au redus…

Înalt, scund [,] sau de înălţime mijlocie…

Pleci [,] sau rămâi aici?

Simţea nevoia să citească [,] ori se afla într-o stare nedefinită?

b. se foloseşte virgula, în coordonarea disjunctivă, numai atunci când conjuncţia „sau” / „ori” precedă şi primul termen sau prima propoziţie:

Sau unii, sau alţii.

Ori cu noi, ori cu ei.

Sau nu mai este acolo, sau a plecat…

c. confundarea conjuncţiei adversative „or” cu conjuncţia disjunctivă „ori” duce la utilizarea arbitrară a virgulei:

Care ştiu, scornesc ori (nu or) îşi aduc aminte…

Or tocmai această luptă… (or = însă)

***Practic și elementar: când înșiruim aceleași părți de vorbire ele trebuie despărțite prin virgule! O altă metodă practică: „rupeţi” propoziţia din locul unde credeţi că trebuie virgula, inversaţi topica propoziţiei, dacă propoziţia îşi păstrează logica înseamnă că virgula e binevenită sau necesară.

Succes!

    da Coza

Vezi și o abordare mai amplă:

Dificultăți ale limbii române - folosirea corectă a virgulei

Load Previous Replies
  • sus

    Vasilisia Lazăr

    Cred că le-a fost de folos multora, Alexandra, dacă ne uităm la nr de vizualizări. Drag!

  • sus

    Alexandra Ghenghea

    Așa este. De fiecare dată când sunt nesigură, consult articolul :)

    Vasilisia Lazăr a spus :

    Cred că le-a fost de folos multora, Alexandra, dacă ne uităm la nr de vizualizări. Drag!

  • sus

    Gheorghe Cornel Rosca

    În mod cert, îmbogățim înțelesurile,  ne dăm arama pe față, nu vorbim ca să ne aflăm în treabă. 
    În Virtual, timpul este mereu la ”prezent”: îți mulțumesc din suflet, Ion Lazăr da Coza!