ajunul furat

[petrut dan]

în seara asta dormi iar fără mine

ca un copil ce crede în povești

rostite-n fața unei cupe pline

din care sorb ninsorile cerești

 

ți-aș pregăti un loc cât mai aproape

de patul cald cu fața către geam

mi-ai fi de-ajuns frumos să ne îngroape

cearceaful moale singurul ce-l am

 

să pot visa târziu spre dimineață

cum vom pleca pe-o creangă de alun

te-oi mângâia cu-un zâmbet de paiață

ce i-a furat un an lui Moș Crăciun

 

din sacul plin cu daruri și adrese

la care vom ajunge chiar și noi

eu hotărât de nimeni să nu-mi pese

de-om fi văzuți ieșind din pături goi

 

tu mi-ai vorbi de parcă ți-ar fi bine

un pic de dulce-ai pune-n glasul tău

la sân și Dumneze poate ne-ar ține

cât ne-am iubi de mult puțin sau rău

 

pe urmă va fi luni a câta oară

ne-om învia pe rând parcă din morți

și vom pleca colindători de seară

deschizători de inimi lumi și porți.

[Chris]

da, foarte frumos!

[petrut dan]

Lisia, Monica, vă mulțumesc frumos, să aveți sărbători liniștite, cu drag!

[Vasilisia Lazăr]

Din păcate, corect este „pe care”, iar „ce” îl înlocuiește pe „care”. Nu e corect „cearșaful care-l am”, ci „cearșaful pe care-l am”. Apoi e ok și „cearceaful”, totuși forma mai corectă este „cearșaful”. DEX-ul dă toate variantele. Eu nu zic niciodată „cearceaful”, îmi sună ciudat, dar o fi vorba de zonă. Dar asta chiar nu e o problemă, însă prima, da. Doar m-am explicat.

Dar poezia e superbă, iar licențele poetice sunt permise într-o anumită limită.

[Monica Pester]

Bună, tuturor. Nu intru în discuții de gramatică, doar întreb.

  - Cearceaful moale, singurul ce-l am  -

Dacă DEX-ul admite , mai greu de altfel, forma cearșaf, nu cumva poetic style , suveran aici impune forma cearceaf  care sună mai elegant ?

Iar cel sau care , mă tem că ar fi cam în aceeași situație, chiar dacă nu considerăm licență poetică. Versul clasic al Poetului curge muzical și nu pare să se împiedice în forme gramaticale eronate. Strict părerea mea.

Nu vreau să supăr pe nimeni, am construit doar o întrebare pentru lămurirea proprie. 

Vă iubesc pe toți !

Anul ce sosește să ne îmbrace într-o mantie de lumină, intenții și realizări magice !

[petrut dan]

Lisia, mulțumesc frumos, îmi e f ușor să schimb, dar i-aș lua din farmec, în plus dacă s-a putut la altcineva nu văd la mine de ce nu s-ar accepta, pot să să pun f ușor '' cearceaful moale cel pe care-l am'' asta fără niciun efort, dar pot găsi încă cel puțin trei alte variante, nu fac un caz din asta, oricum o să adun toate poeziile în vers clasic într-un volum dedicat și atunci poate mai intervin dacă va fi cazul, apreciez părerea my lady, cu drag!)

[petrut dan]

Domnule Stănescu Valentin, vă mulțumesc pentru reacție, cu stimă!

[Vasilisia Lazăr]

O poezie extraordinar de frumoasă, asta da poezie pentru Crăciun. Minunată!!! Ultima strofă e sublimă. Aș apropia stilul din acest poem mai degrabă cu a lui Păunescu, fără a pierde originalitatea. Felicitări!

cearceaful moale singurul ce-l am (o să-l iau pe „ce” ca pe o licență poetică, pentru a putea fi respectat ritmul), însă „cearceaful” poate fi înlocuit cu „cearșaful” care e, de fapt, forma corectă).

[Stanescu Valentin]

Dan, în clipa asta mă uluieşti din nou cum versul liber îţi intră în tipar şi mă transform în ramă de tablou să prind trăirea ta în doi într-un chenar... Felicitări pentru emoţie!

[petrut dan]

Monica, îți mulțumesc, apreciez cuvintele și ce este în spatele lor, cu drag!

[Monica Pester]

O adevărată descindere în lumea eminesciană. Ca idee, ritm, melodie și, mai ales, acel fior de neuitat din " Lacul codrilor albastru, nuferi galbeni îl încarcă ..." sau " În liniștea serii, Să mă-gropați, pe când, Trec stoluri greu zburând La marginea mării " .

M-am afundat în seva acestor trăiri magnifice , nemaifiind cont de cruditatea adevărului din titlu. 

Obaie de melancolie, generos oferită nouă în momente deja încărcate emoțional, pentru care țare îți mulțumesc. 

Urarea mea este , să rămâi așa cum ești  !

Poete,