ca o pâine răscoaptă

[gina zaharia]

câmpiile și-au trimis plugurile departe

pământul a strigat

că n-o să le dea caii înapoi

caii aceia de nădejde

care au trudit

prin apele ieșite din matcă

de luni până în platoșa iernii

ca niște zei săraci

și încrezători

 

parcă n-aș mai încuraja gerul

să-și strângă nămeți de aduceri-aminte

dar niște spiriduși

împletesc ciorapi de lână

pentru molii

și socotesc zilele când se vor muta

în stupi noi

cu vitralii

 

îmi iau pelerina și alerg printre frunze

cineva a scrijelit scoarța

copacului meu

la umbra lui se odihneau toate duminicile

acum le-a dăruit corbilor

ca o pâine răscoaptă

 

 

[Vasilisia Lazăr]

Așa e, ca s-o înțelegi pe Gina, trebuie s-o citești mult. Cred că te citesc de vreo 10 ani. Or fi destui ca să te pot înțelege suficient? Nu cred... Oricum, aici erai pătrunsă de un sentiment al zădărniciei, nu știu cum să zic... Ne încearcă des astfel de momente, mai ales în ultima vreme...

[Chris]

se vede ca ai avut o stare apasatoare, imaginile desi nu sunt colorate sunt frumoase, eu le-am vazut in gri...

[Valeria Merca]

Deși tristă, de această dată, poezia ta strălucește prin imaginile create și mesajul poetic transmis!

Admirație, Gina!

[gina zaharia]

Sofi, mereu am știut că-mi cunoști gândurile, stările. Asta e: singurătate, haos, risipire, haos. De câte ori scriu câte ceva în fugă (adică direct pe telefon când și pe unde mă apucă inspirația:))), și nu numai,  mă întreb dacă m-am exprimat îndeajuns cât să fiu înțeleasă. Odată, la o discuție, cineva mi-a spus că i se pare cam criptată poezia mea în vers alb și o preferă pe cea cu rimă (în general). O prietenă a adăugat, imediat: „Trebuie s-o citiți mult pe Gina ca să-i înțelegeți poezia!” O fi fost de bine... nu...

Drag de sufletul tău ales!

[gina zaharia]

Da, Rodica, da! Nu credeam că mesajul meu va fi înțeles! Îți mulțumesc tare mult! Să ne re/întâlnim cu bine!

[Sofia Sincă]

Singurătate, haos, risipire, haos... Ca o fugă de identitate... şi dorința de regăsire a acesteia, un joc obsesiv într-un mijloc de împrejurări.

Prin lumea metaforică a Ginei Zaharia, cu talent și dăruire.

Deosebita plăcere a lecturii,

Sofi

[Rădița Răpeanu]

" niște spiriduși împletesc ciorapi de lână pentru niște molii!"
O evocare a realității mai convingătoare a societății de azi ca în această metaforă nu cred că poate fi comparată cu nimic altceva!