sărut o frunză
dintr-un gorun
şi frunza
cea din
prun
sărut o frunză
din snop de mei
şi frunza
cea din
tei
sărut o frunză
din plop stingher
şi raza
cea din
cer
sărut o frunză
ce-aduce-n dar
aer din
verde
clar...
Adaugă un comentariu
Doamnă Mihaela Popa, cred că şi prin Anglia frunzele încept să coloreze decorul. Si-au adus aportul la primenirea aerului, în ciuda criminalelor defrişări, urmând să treacă în mineral prin arderea umedă, după ce ne vor încânta privirile... Iată-ne aproape de ultimul amurg!
Valenta: ultimul amurg
ultimul amurg
arde-n apus
vara din
nou s-a
dus
ultimul amurg
stelele tac
ţânţarii-s
fără
ac
ultimul amurg
august s-a stins
ca mâine
câmpu-i
nins
ultimul amurg
sub cer smarald
e-al toamnei
mândru
fald...
tare frumos!
Doamnă Vasilisia, ce poezie comentariu aţi făcut acestui mănunchi de cuvinte care aduc recunoştinţă clorofilei ce dă viaţă şi întreţine viata vietăţilor pământului! Mulţumesc pentru volumul Haiku al Domnului Ion, volum ce a stat la baza Valentelor!
Poemul adună într-un joc de cuvinte și sonorități câteva dintre semnele delicate ale naturii: frunza, copacul, raza, cerul și aerul. Repetiția „sărut o frunză” îi dă textului un ritm de incantație, iar succesiunea gorunului, prunului, teiului și plopului alcătuiește un mic peisaj vegetal. Dincolo de jocul rimelor, rămâne gestul simplu al apropierii de natură.
Chris, cred că de multe ori faci gestul sărutului în mod involuntar când vezi o floare, un mugure, un copil, un pui de pasăre, etc. Când trec în plimbarea prin crângul grădinii ating cu mâinile şi buzele sufletului măreţia verdelui, măreţia frunzelor. Ce am fi fără ele!
sarutul in aceste imagini este aproape ritualic, un ritual de multumire si plecaciune in fata naturii.
Crinu, dacă nu ar fi existat frunza ca suport pentru viaţă la întâlnirea razelor solare cu apa şi aerul omenirea nu ar fi existat. Cred că nu greşesc. Se poate scrie şi despre prune o poezie de toamnă.
prune brumării (valentă)
prune brumării
amurgul roş’
toamna ne
râde-n
coş
prune brumării
papile culci
pe lespezi
moi şi
dulci
prune brumării
stau pe un fir
lăstunii
firav
şir
prune brumării
capac strângem
peste un
cuib de
gem...
Domnule Valentin, iertare c-am făcut o glumă mai prozaică, dar mă gândeam că fructul este rostul ultim al frunzei. Cred că s-ar putea scrie o poezie despre acest rost.
No comment!
Să-mi fie cu iertare, dar nu era mai bine să fi sărutat o prună? Ați fi avut ocazia să mușcați din ea. No, zic și eu. Îmi amintesc cum tata cânta la frunză de păr și mereu rămânea flămând de pere.
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GABRIELA RAUCĂ - poetă, membră UZPR (redactor promovare media)
CARMEN POPESCU - scriitoare, membră UZPR (redactor promovare media)
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
***
Pentru scadența din septembrie 2026 au donat:
© 2026 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE