drumul glorios se fălea în fața noastră
era standard la aniversare,
norii zdrențuiți îmbrăcau
umerii munților
priveam de la înălțime
alonja inimilor
mature încântate de ostoirea curbelor,
proclamate
peste liniștea priveliștilor atipice,
in memorii furibunde
pline cu acuze sau laude
se comemorau decenii aurite,
hanul cu uși de lemn și geamuri ca ochii unui urs
tăia în amplitudine printre copaci
intrări în fabulos,
stânci cu nervii profilați pe cer
alcătuiau cetăți,
brazii ca niște arcași se ondulau
în bătaia vântului,
cerul părea să fi coborât pe pământ,
în golul alpin
parada militară recunostea atributele
constructorilor demni ce s-au sacrificat în cremene
au statui în rai.
Adaugă un comentariu
Da, dureros. Dar orice lucru de valoare cere sacrificiu. Îmi pare rău pentru cei care au avut de suferit... Poezia e dureros de frumoasă.
frumos!
Memorabile aduceri-aminte!
Cu plăcerea lecturii!
Foarte frumos.
Felicitări!
Buna Ziua Sofy am scris aceasta poezie pe care o dedic tatalui meu, el a fost ofiter constructor si a participat activ in perioada 1970-1974 la construirea drumului, am petrecut o perioada de timp alaturi de el fiind copil si am vazut ce sacrificii s-au facut au fost si victime umane, am scris aceasta poezie cand s-au implinit 4 decenii de la dare in folosinta a drumului, in 2024 se implinesc 5 decenii dar de data asta nu voi mai putea sa fiu alaturi de tata a decedat intre timp.
Plastic, dar apăsător descrii acest monument al țării, de o frumusețe inegalabilă. Desigur construit cu sacrificii, însă ne putem mândri cu el. Cel puțin ne-a rămas.
Am citit cu deosebită plăcere,
Sofi
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE