lui Ion Lazăr da Coza, al nostru
***
Un Lazăr nu moare atât de ușor,
învinge hotarele luminii celeste
și urcă-n înaltul Parnas, într-un zbor,
spre lumea de dincolo, printre noi creste.
Un Lazăr nu uită că suntem aici,
lumina de jos îl împinge-nainte,
dar aripa lui încă mângâie reci
dureri sângerânde și fără cuvinte.
Ridică-te, Lazăre, nu ne lăsa
furtunilor pradă, tristeții, tăcerii,
plecarea ta-n stele, deja va săpa
mormântul de sare din lacrima serii!
Adaugă un comentariu
Doamne, cât am mai plâns! Dacă s-ar putea ridica! Nu la Cer, ci să vină iarăși printre noi. Dar știu că nu se mai poate. Doamne, ce gol, ce pustiu, ce tristețe! Mulțumesc, Ana!
foarte frumos si dureros :((
„Ridică-te, Lazăre, nu ne lăsa
furtunilor pradă, tristeții, tăcerii,
plecarea ta-n stele, deja va săpa
mormântul de sare din lacrima serii!” - tristețea ne împresoară. Întreaga poezie, un Imn închinat celui care ne-a fost și ne este dreaptă călăuză. Îi mulțumim fierbinte! Îți mulțumesc și ție, Ana, pentru frumosul din cuvinte!
Numele, moștenit de la străbuni, se închină până la arhangheli. Odihnește-te în pace, Ion, lângă străbunii tăi! Ți-ai făcut datoria prin creațiile tale. Ai urmărit arta, destinul și moartea prin previziuni, relativul şi absolutul, efemerul și eternul. Scrierile tale stau sub semnul ironiei şi umorului, însă fantezia ascunde uneori grimasa tragică a lumii.
Dar ne-ai lăsat și multe lacrimi... care generează astfel de versuri.
Cu admirație pentru versurile tale,
Sofi
Frumos omagiu!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE