De-ar creşte grâu din lacrimile tale,
Le-aş recolta pios în palma mea
Să simt în ea cum rădăcini de jale
Sluţesc altoiul care ne unea...
Dacă şopteam la timp cu drag în palmă
Un inocent respir peste altoi,
În loc s-apăs butonul de alarmă,
Pitit în neîncrederea din noi,
Acum probabil lacrimile noastre
S-ar fi prelins într-un izvor fertil,
Iar îngerii ar fi sustras din astre
Sorgintea celui mai iubit copil...
Adaugă un comentariu
Vă mulţumesc, minunată doamnă!
Bun venit!
Început promițător! :) Frumos!
Vă mulţumesc! Sunt bine dispus că am găsit această platformă...bine v-am găsit
mi-a placut in mod deosebit ultima strofa, bun venit!
Chiar dacă ți-ai pus un singur nume, banal, eu îți zic, bine ai venit cu poezie în site-ul nostru!
Pentru comentarii, mai târziu, la mai multe postări.
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE