Trec ani peste noi. Cuvinte lipite
de mințile goale răstoarnă comprese
în netede liniști. Canoane exprese,
cu gândul parcurs vor naște ispite
de fum și culori. O pulbere fină
e rana din trupul sleit. Spicul pierde
în lungul de pai toată nașterea verde.
Un fals anotimp așterne morfină
în ploi scuturate. Pe tălpi s-au întins
doar urmele vremii. În viu și în moarte,
nu trece zeroul venit să ne poarte,
în partea de lume cu zâmbetul stins.
Adaugă un comentariu
@Vasilisia Lazăr Multumesc pentru apreciere si comentariu
Ce trist! Dar cât de frumos!...
@Mihaela Popa Multumesc pentru comentariu si apreciere
metafore frumoase, expresive
m-a încântat în mod deosebit:
"Spicul pierde
în lungul de pai toată nașterea verde."
@ Sofia Sincă Multumesc pentru comentariu si apreciere
Viața scursă în liniște odată cu timpul. Nostalgia vremurilor apuse se aştern în versuri ce înscriu resemnare și liniște în ultima parte a timpului nostru. Ceea ce a fost flacără arzândă acum e doar pâlpâire. Efemeritatea vieții.
O poezie calmă, deși tristă meditează asupra echilibrului sufletesc.
Am citit cu deosebită plăcere,
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE