Te ador cu ploi din veri trecute,
cu viscolul din iarnă ce-a sosit,
cu fulgere din ceruri neştiute
eu te iubesc, aşa cum te-am găsit.
Te văd în dimineţi cu roua-n mână
sau în zăpezi când visu-i la sfârşit,
şi-ţi spun prin orice săptămână
eu te iubesc, aşa cum te-am găsit.
Trăiesc cu tine liniştea din noapte
şi pun s-adoarmă braţul obosit,
în anotimpul merelor necoapte
eu te iubesc, aşa cum te-am găsit.
Priveşte-mi chipul în altă oglindă,
mă simt bătrân şi totuşi fericit
că sufletul a vrut să te cuprindă,
şi te-a iubit, aşa cum te-a găsit.
Adaugă un comentariu
Multumesc Gina pentru lectura si apreciere!
Cu drag si pretuire!
Chair de iubirea ta va stăpâni toate oglinzile tot vei mai avea ceva de spus :)
Multumesc Vasilisia pentru remarca, popas si lectura!
Cu mare drag!
Te ador cu ploi din veri trecute,
şi-ţi spun prin orice săptămână
Aceste două versuri rup ritmul și e păcat.
În rest, frumos!
Va multumesc domnule da Coza pentru lectura si comentariu!
Cu pretuire!
Ofrande la altarul iubirii împlinite ori mai puțin împlinite.
da Coza
Multumesc Gina pentru aprecierea facuta!
Cu mare drag!
Multumesc Sofy pentru popas, lectura si apreciere!
Cu mare drag!
Romanticul incurabil și iubirea sa, ne dezvăluie lumea lui. Găsește căldură și în scâteierea zăpezii ca și în candoarea verii, creând versuri impresionante.
Am citit cu multă plăcere,
Sofy
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE