Melancolii marine

[Ana Cîmpeanu]

Pe buza nopţilor toride,
Dorm cântece nescrise încă
Şi din pierdute atlantide,
Se nasc recifuri peste stâncă.

Flori de coral am în privire,
În noi clepsidrele sunt sparte
Şi plâng în cioburi de iubire,
Nisipuri ale Mării Moarte.

Din alge frânte am brodat
Un dulce cântec de sirenă
Şi un tezaur ţi-am  lăsat,
Cu rime din a vremii trenă.

Mai am un pumn de mărunţiş,
Din ce credeam o epopee.
Prin buzunare, pe furiş,
Port un acord de melopee.

Iubirea mea nu are maluri,
Norocul nu e de vânzare,
Captivă-n ale vieţii valuri,
N-am antidot pentru trădare.

[Emil Dumitru]

,,Trădarea n-are antidot

cum nici iubirea n-are maluri,

dar ai brodat din alge frânte

un cântec de sirenă... printre valuri...”

[Sofia Sincă]

Draga mea prietenă, romantică! Versurile tale mă poartă spre țărmuri de vis, spre mirosul sărat al valurilor și la vreo iubire uitată prin nisip, printre scoici.

Era un cântec... odată și odată.

La Portofino lângă mare

se naște dragostea ușor

dar vine-o zi când fiecare

se-mbarcă singur pe alt vapor.

Ai brodat, da ai brodat versuri calde, candide și muzicale.

Am citit cu sufletul,

Sofy

[Cristina Grigorov]

Sunt minunate versurile! 

Cu drag, 

Cristina 

[Ana Cîmpeanu]

Mulţumesc, mai am!

[Ion Lazăr da Coza]

Mmm... Mai vreau!

da Coza

[Nelu Preda]

Frumos!...Felicitări!

[Valeria Merca]

....

''Flori de coral am în privire,
  În noi clepsidrele sunt sparte
  Şi plâng în cioburi de iubire,
  Nisipuri ale Mării Moarte.''

Drag, Ana, drag de scrisul tau! Te imbratisez!