Lyra

[Mitică Horlaci]

Mitică Horlaci & Adina Velcea

Lăcrimat, cuvântul explodează-n stele, 
universul minții zace prăfuit 
de uitarea care curge prin perdele 
dăruind tăcerii chipul unui mit.

Se răsfrânge-n cioburi luna spulberată,
în silabe șchioape urletul e frânt,
masca nopții-nghite foaia-nsângerată
din povestea care s-a pierdut în vânt

Albăstrit sub pleoape cerul ațipește,
tremuratul bolții stimulând penița, 
și, rupând din clipa care-n palmă crește, 
timpului, prin versuri, i-a deschis portița.

Un Orfeu dramatic gândului răspunde, 
sunete duioase se aud plângând,
pasul său desparte clipa în secunde
căutând iubirea-n Tartarul cel hâd.

Bezna își întinde aripile morții 
Peste-un chip ce singur caută iubirea, 
Cade ca un fulger voalul greu al sorții, 
în infern, tăcută, pleacă amăgirea.

Drumul spre lumină cercul și-l închide, 
destrămat e visul, sufletul mințit,
doar o liră verde timpul îl desfide
printre constelații amintind un mit.

[Adina Speranta]

Domnule J' Arrive! , fiecare autor a scris câte o strofă.  Așa cum a simțit. Nu este chiar ușor să conturezi mesajul în doi. Totuși, nu este o poezie atât de nereușită, cred eu.

Ruperile de ritm menționate, trei la număr, sunt acceptabile la o poezie scrisă în doi, le vom corecta, mulțumim pentru atenționare.

Rima asonantă: plângând - hâd, îmi aparține și ci care mă cunosc știu că eu folosesc asonante des. E ca un fel se semnătură a mea, le ador și chiar fug de rimele facile, mai ales cele de gradul I.  Nu mai suntem în secolul trecut ca să mergem numai pe rime facile. Eu vreau asonante melodioase, e păcatul meu, mi-l asum. 

Măsura e diferită la strofele menționate, corect, 4 versuri au 12 silabe, în loc de 11. Vom corecta și acolo, mulțumim. Deși, eu, de mult nu ma mai leg de o silabă în plus sau în minus, dacă se menține ritmul.

Nu sunt de acord  cu afirmația că nu se respectă cezura, în fiecare strofă este respectată. Ori nu mai știu eu să număr. V-aș fi recunoscătoare dacă mi-ați îndica unde anume nu e respectată.

Aș mai avea o rugăminte sau întrebare, oare de ce la dumneavoastră nu se poate comenta la postări? 

E adevărat că suteți un bun cunoscător în ce privește tehnica poetică și am tot respectul pentru asta. dar mi-aș dori să îmi pot exprima și eu părerea asupra versurilor dumneavostră. 

"Te cheamă peţitorii, pe pragul violinei,

să laşi lumina-n faşă, i-i torsul în uscare,

amână defăimarea sirenelor din sare,

le memorează-notul, retras la vremea cinei." (Sedus de clorofilă/ autor J' Arrive! )

Afirm că strofa aceasta este atât de trasă de păr, pentru mine, încât nu am putut, cu toată bunăvoința mea, să deslușesc un sens.

"cu care-s încifrate destinele" (Sedus de clorofilă/ autor J' Arrive! )

Eu am fugit mereu de "cu care", de acum n-am să mai fac asta, îl voi folosi liniștită. 

Vă mulțumesc pentru tot, în continuare am tot respectul pentru cunoștințele dumneavoastă în materie de poezie.

Percepțiile sunt diferite, așa cum oamenii sunt diferiți. Păi nu spunea Călinescu în Estetica Poeziei că NU se poate stabili un tipar esteticii pentru cî oamenii sunt diferiți? Ce-mi place mie, nu o să placă altora, sau poate da, dar nu se poate aplica în general. 

Cu drag de poezie!  :) 

P.S. Sper că nu v-am supărat cu ceva. 

 

[Adina Speranta]

Mulțumiri, doamnă Sofia, Ana Câmpeanu :) 

Lungimea poeziei se explică prin faptul că fiecare autor a scris câte o strofă, iar mesajul  trebuia să fie conturat cât de cât. Mulțumesc pentru timpul acordat lecturii. Cu drag! :) 

[Mitică Horlaci]

Comentariile nu sunt argumentate, doar răutăcioase și au ca scop descurajarea autorului! De fapt poezia asta are doi autori! Mai bine mă retrag, nu vrea sa fiu o povară pentru nimeni! 

[Mitică Horlaci]

Mulțumesc! 

[Mitică Horlaci]

Mulțumesc doamna Sofia! 

[Sofia Sincă]

Temă inspirată din mitul Lirei, constelație, considerată romantică de către scriitori. Între o idee temporală și una atemporală, drumul luminii și al cuvântului. O filosofie interesantă și o compoziție bună, frumoasă.

Am citit cu multă plăcere,

Sofi