zăpada pură proaspătă îngheață păcate
învelește goliciuni zălude adânci
a sosit alaiul sărbătorilor luminate
colinde noi învață frumoșii prunci.
e vremea darurilor iubirea plutește în aer
forfota e mare în târgurile de Crăciun
se torc armoniile pe-al timpului caier
fiecare suflet încearcă să fie mai bun.
brazi împodobiți cu luminițe și îngerași
cu globuri ce amintesc că iarnă-i spectaculoasă
satele răsună magic cu voioșii ceterași
arome savuroase plutesc din casă în casă.
minuni care fac iarna mai ușor de trecut
colindele-s dalbe între Bega și Prut.
Adaugă un comentariu
dragă Valentin poemul tău completează frumos poezia mea modestă. mulțumesc frumos, te mai aștept și cu alte comentarii care să mă bucure. Sărbători fericite luminate îți doresc.
Intrăm iar ȋn sărbătoare
forfota este ȋn toi
dar un semn de ȋntrebare
se arată-n zi de joi:
către ce se-ndreaptă omul
ȋnspre trup sau ȋnspre minte
când ȋmpodobește pomul
ȋnnotând ȋn vin fierbinte?
gându-i zboară la sarmale
la friptură caltaboși
ȋn alaiuri muzicale…
cum e vrerea din stămoși
sunt și cazuri ce cuvântă
afirmând că sărbătoarea
nu-i a burții ci-i mai sfântă
de la Domnu simt dogoarea…
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE