cântul vieții în glas de copil
scutură norii de emoții
și plouă cu îngeri
volatil
pe aripile cerului
însângerat de săgețile sorții
orizontul alintă copilăria
în jocul cu timpul
și ascunde veșnicia
în nisipul din clepsidre
Adaugă un comentariu
Aprciez, Mihaela. Multumesc
găsesc ultimul vers de la fiecare strofă puţin forţat, a trebui puse cumva să se lege...
dar asta e doar părerea mea,
cu prietenie,
Mihaela
Mulțumesc, doamna Valeria!
Se întrevede un progres față de postările inițiale. Un text cuminte.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE