Entropia

[Corneliu Neagu]

Se duse viața ca un vis de noapte

rătăcitor pe geana gândului târziu,

privind-napoi parcă deschid o carte

lăsată pe un raft străin, fără să știu.

Cuprinzătoarea-entropie-a vieții,

eternă, distructivă, fără de sfârșit,

ne-a copleșit cu vălurile ceții

întinse peste cuget pân’ la infinit.

 

Uitări bizare-ajunse peste vreme

m-au adâncit adesea-n ironia lor,

printre figuri din false teoreme

găsite-n cărțile cu titlu-nșelător.

Mi-a zis însă un guru într-o seară:

a fi văzut pe culmi abil cugetător

nu te speti să-neveți pe dinafară

rețete fără sens, pe gustul tuturor.

 

Nu-l lăuda pe cel sărac cu duhul,

dar insolent, rebel ori veșnic inutil,     

ce și-ar dori să domine văzduhul

cu mintea-i rătăcită de ilot debil.

Prea multă entropie ne-nconjoară

secătuind funest destinele din noi...

Regretele nestinse să dispară ! –

se naște altă lume din acest război.

[Valeria Merca]

Meditativ și plin de miez, așa  cum ne-ați  obișnuit!

Am rezonat. 

[Chris]

se naște altă lume din acest război. - aceasta cred ca este ideea

citit cu placere,

[Corneliu Neagu]

Mulțumiri alese din partea autorului, distinsă doamnă Vasilisia Lazăr Grădinaru pentru lectura versurilor și pentru mesajul lăsat aici!

[Corneliu Neagu]

Stimată doamnă Gina Zaharia, vă mulțumesc pentru parcurgerea versurilor din acest poem și pentru mesajul valoros lăsat aici!

[Vasilisia Lazăr Grădinariu]

Da, ultimul vers e ca o quintesență a întregii poezii. Ritmul acestor versuri e cam greoi, reduce muzicalitatea.

[gina zaharia]

se naște altă lume din acest război

da!