Copil fiind dimineața
îmi măsuram mâinile
să văd cât au mai crescut
să simt soarele pe umeri
emoția fluturând
pășeam să aflu adâncimea urmelor
să aflu cuvintele ce au loc în dicționare
mă bucuram să-mi aud numele strigat
astăzi întorc filele agendei
cu greutatea gândului
să văd bătăturile lăsate
pe palmele tari ale cuvintelor
Adaugă un comentariu
multumesc Da Coza cu drag Sofy
Marcarea timpului pierdut... Nostalgie, interesant.
Am citit cu plăcere,
Sofi
Un adevărat... bildungsroman. :)
da Coza
Cu drag Valeria Multumesc
Emoție... de la început până la sfârșit! :)
Frumos. Îmi imaginez cum flutură emoția.
Foarte reușită și secvența a doua. Că eu așa am citit poezia.
drag popasul
mulțumesc Domn Profesor este o bucurie să vă găsesc în pagina mea
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE