CINA - Parodie a la maniere de RUGĂ de Ion Lazăr da Coza

[Ionel Mony Constantin]

Mă Gheorghe,

Ia mătăluţă bulzul ăla în mâini

Şi frământă-l

Aşa cum făceai când erai  tânăr cu cheptu' meu
Că acum te-ai cam pleoştit.
Hai grăbeşte-te naibii
Că ăştia mici parcă au turbat de foame
Fă Lino, ad-o şi pe bunică-ta la masă. Ramolita
Acuş bate suta

Să vezi că asta ne-ngroapă pe toţi
Daaa...
Se crede tot bună de horă, zbârcita!
Mai bine bagă nişte coceni pe foc
Şi nu te mai holba la TV, la Căcărău ăla
Că ai să 'nebuneşti cu Antenele tale cu tot.
Iaca na, te-ai găsit acum că-ţi stric "atmosfera".
Băă!...vezi că  acu' pun mâna pe mătură!
Că tu nu faci alta decât să dormi toată noaptea
Şi să sforăi îngrozitor
În-gro-zi-tor! Iar pe mine mă neglijezi!
Da chiar aşa! Ai uitat şi cum s-o faci.
Ce dacă aud copchiii...
Cum?

O să ne ardă iadul pentru pacatele noastre?
Prostii!
Ptiu, drace !

M-ai ţinut de vorbă, şi n-am pus sare în mămăligă.

RUGĂ de Ion Lazăr da Coza

[gina zaharia]

Reușită parodia! Am citit cu plăcere ambele postări. Prețuire, amândurora!

[Ion Lazăr da Coza]

Fără îndoială, îmi place parodia. L-am vizualizat pe Gheorghe - un alcoolic, stând acum pe „uscat”, aproape în sevraj, îmbătrânit prea devreme. Apoi pe Lina - o adolescentă abulică. De bunică-sa, ce să zic?... Matroana a fost dominată în tinerețe și acum a/s-a întors foaia. Neîndoios, îl urmărește la greu pe Kapatos!

Ca scriitură, aș fi vrut să păstrezi mai multă atmosferă, numărul de versuri, lungimea lor, dar și mai multe cuvinte originale, ori sinonime.

Cu prețuire,

da Coza

[Vasilisia Lazăr]

:)))

Ce m-am amuzat! Sunteți culmea! Când ați construit-o, că Ion abia a postat.

Reușită. Nu, nu are nicio importanță că tema d-voastră se îndepărtează de a lui Ion, așa și trebuie, pentru că parodia nu e nimic altceva decât o mimare a originalulului, imitându-i dar și deformându-i în mod voit elementele reprezentative cu scopul de a obține efecte comice (ori satirice, dar nu cred că e cazul aici).

Poezia lui Ion nu-și pierde valoarea, nu trece în derizoriu pe acest motiv. Fiecare scriere rămâne cu valoarea și farmecul ei.

Ce mai, mi-a plăcut!

Aș avea și ceva de cârcotit. Puțin-puțin :)

Mai bine mai bagă nişte coceni pe foc

Aș sugera în loc de „mai bine” să folosiți „apoi”, fiindcă Lina trebuia să meargă s-o aducă pe bunică-sa mai întâi, deci punerea cocenilor pe foc era activitatea următoare.

de asemenea, nu prea se pupă „matale” cu „Băă!...vezi că  acu' pun mâna pe mătură!”, deoarece „matale” e o formulă de respect. În acest caz, ar merge „mătăluță”, care e și puțin ironic, dar și niscaiva amenințător.

Și încă ceva. Mi-ar fi plăcut ca parodia să se termine în aceeași notă, adică ultimul vers să înceapă cu „dar oare... nu...

Felicitări și la mai multe!

[Ionel Mony Constantin]

 Doamna Sofy o parodie nu  poate fi o copie fidelă a originalului. Pe cele scrise de el Topârceanu le numea parodii originale deci era contient că ele sunt altceva

Apropo şi ograda lui Ion face parte tot din univers dar un alt univers cel rural . Mă bucur că v-a plăcut.

[Sofia Sincă]

Alcătuită cu umor parodia, da. Dar se îndepărtează de tema lui Ion da Coza. El tratează o temă mult mai vastă... tema universului, pe când a dvs. este mărginită doar la ograda lui Ion.

Dar... aşa cum aţi zis, dacă titularul poemului ''Rugă'' se declară mulţumit, eu deasemenea.

Sofy

[Ionel Mony Constantin]

 Ma bucur! sa vedem ce zice si "originalul"

[Chris]

Cât am putut să râd! :)))