Ce trist că păsările nu pot plânge

Ce trist că păsările nu pot plânge,

și mi-am lepădat pielea ca un șarpe în fața lor,
nici măcar nu m-au observat,

cântă și cântă, își revarsă sufletul,

Mă întreb: pentru cine?
Pentru cine ridică cortinele?

Pe când

Cel care cântă, melodia-i se scurge mereu dintr-o îndatorare.

Își intind trilul franjurat peste orele dimineții,
peste ochii înourați de nesomn,

Ce trist că păsările nu pot plânge, și
cântul este un simplu

surogat

Vizualizări: 124

Îmi place

Membri cărora le place: 7

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !

Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE

Comentariu publicat de Maria Mitea pe Iulie 22, 2026 la 3:49pm: Nicoleta, mulțumesc mult pentru popas!

Referitor la cele două sinonime, așa este, e o poticnire acolo ( am tot cântărit și nu am mai știut pe care să-l aleg .... și am lăsat așa)

Comentariu publicat de Cornaciu Nicoleta Ramona pe Iulie 22, 2026 la 10:12am: Poezia creează o atmosferă melancolică, dar asocierea ”substitut/surogat” la finalul poeziei este aproape repetitivă și taie din forța încheierii.

Am citit cu plăcere.

Comentariu publicat de Maria Mitea pe Iulie 18, 2026 la 6:21pm: ”Pasărea devine simbolul ființei care își ascunde lacrimile în tril”, – așa este, Vasilisia, durerea deghizată… Mulțumesc mult pentru popas și semn!

Ada, cred că da, un tril fără lacrimi — cred că păsările nu sunt altceva decât durerea oamenilor, deghizată în păsări, iar trilul, alinarea ce nu am primit-o… Mulțumesc mult pentru vizită! Cu mult drag!

Comentariu publicat de Ada Nemescu pe Iulie 16, 2026 la 8:20pm: O zicere/ întrebare rostită cu durere. Sau mai degrabă cu multă sensibilitate adunată în timp.

dar, oare, trilul lor nu este plîns? aDa

Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr pe Iulie 13, 2026 la 1:55am: Maria, poemul tău transformă o întrebare aparent simplă într-o meditație profundă despre suferință, singurătate și rostul cântecului. Pasărea devine simbolul ființei care își ascunde lacrimile în tril, iar versurile sugerează că, uneori, cântecul nu este bucurie, ci o formă de a purta durerea mai departe. Un poem delicat și tulburător, care lasă ecoul unei tristeți rostite cu multă sensibilitate. Felicitări!

Conţinut

Bine ai venit la
ÎNSEMNE CULTURALE

Înscriere
sau Accesare

Or sign in with:

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, membră UZPR

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GABRIELA RAUCĂ - poetă, membră UZPR (redactor promovare media)

CARMEN POPESCU - scriitoare, membră UZPR (redactor promovare media)

colaboratori

https://uzpr.ro/

https://radioprodiaspora/

https://www.prodiaspora.de/

https://revistaeminesciana/

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.