broderie sanguină

[Floare Arbore]

inima mea brodează iubirea sangvină
și melancolia o transformă-n slovă
ea crede că destinul n-are nici o vină
când își lasă oful pe frunză de mangrovă.

flacăra pasiunii în inimă se naște
și lacrimi n-o s-o stingă niciodată
devine un sărac cine n-o cunoaște
cu razele iubirii veșnic înnodată.

iubirea din mine moștenită genetic
doar inima știe să o administreze
o ține departe de stresul venetic
minuni învață să ilustreze.

în inima vibrează universul cuantic
iubirea ancestrală veșnic să dureze.

[Floare Arbore]

stimată d-nă Ana mă bucură nespus popasul și comentariul. o zi minunată vă doresc.

[Ana Cîmpeanu]

E un exercițiu această poezie. Era mai frumoasă dacă simțeam sinceritatea poetică, sensibilitatea lirică. Parcă ar fi la expoziția Art Safari. Experimente! Dar pentru cititor, niciun beneficiu, nicio emoție! Interesant titlu, cam anatomic, ce-i drept!